Territorial competence for judicial interdiction of an institutionalized adult: interpretation of statutory domicile versus effective residence

Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. x/2017, reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună punerea sub interdicţie a pârâtului.

Prin sentinţa civilă nr. 792/19.02.2018 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Slatina şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, reţinându-se că cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează, conform art. 936 C. proc. civ., de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul, care, conform cărţii de identitate, este cea din Sectorul 5 Bucureşti, adresa unităţii spitaliceşti neputând fi asimilată noţiunii de domiciliu câtă vreme nu a fost probată intenţia părţii în cauză de a-şi stabili domiciliul la spitalul unde este internat, conform art. 89 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 3413 din 24 aprilie 2018, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a reţinut că imobilul din Bucureşti, nu întruneşte condiţiile pentru a fi considerat domiciliu, în sensul legii, faţă de faptul că pârâtul nu mai are nicio legătură cu acesta, fiind instituţionalizat la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Spineni de la data de 24.04.2008. Simplul fapt că un imobil înstrăinat în urmă cu 16 ani figurează în continuare în evidenţele statului ca domiciliu al pârâtului, când acesta nici nu ar fi avut posibilitatea de a-şi declara un alt domiciliu şi preschimba actul de identitate din pricina bolii de care suferă, nu poate justifica în niciun caz concluzia că pârâtul are domiciliul în Bucureşti şi că aceasta ar putea constitui o locuinţă principală, conform art. 87 C. civ.

Astfel, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Slatina şi, constatând conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Asupra conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Obiectul judecăţii îl constituie punerea sub interdicţie a unei persoane, respectiv pârâtul A., care se află instituţionalizat la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Spineni de la data de 24.04.2008, iar, potrivit referatului de anchetă socială întocmit în cauză, acesta nu mai locuieşte la adresa indicată din Bucureşti, din anul 2002, când imobilul a fost înstrăinat.

Conform art. 936 din C. proc. civ., "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul".

Dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punere sub interdicţie a unei persoanei aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Chestiunea de drept care a determinat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu în situaţia de faţă, cu privire la o persoană lipsită de discernământ, aflată internată pe o durată nedeterminată, într-o unitate spitalicească.

Se constată că imobilul din Bucureşti, sectorul 5 - adresa menţionată în cuprinsul actului de identitate al pârâtului, nu întruneşte condiţiile pentru a fi considerat domiciliu, în sensul legii, întrucât acesta nu mai are nicio legătură cu acest imobil, bun înstrăinat în urmă cu 16 ani, chiar dacă figurează ca domiciliu al pârâtului în evidenţele statului.

Din raportul de evaluare aflat la dosar, reiese că pârâtul este instituţionalizat din anul 2001, este imobilizat la pat şi nu are locuinţă, deci nu are un domiciliu stabil.

Faţă de această situaţie, dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. trebuie interpretate în coroborare cu prevederile art. 87 C. civ., ţinându-se seama şi de necesităţile probatorii, dar şi de măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, începând cu desemnarea unui curator special pe durata procesului şi terminând cu desemnarea unui tutore pentru pârât după punerea sub interdicţie. Or, instanţa de la reşedinţa actuală a acestuia este cea mai bine plasată pentru a identifica persoane în măsură să îndeplinească aceste sarcini.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate, cum pârâtul locuieşte efectiv în localitatea Spineni, judeţul Olt, la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Spineni de la data de 24.04.2008, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punerea sa sub interdicţie este Judecătoria Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 iunie 2018.