Loss of legal interest in suspending expired regulatory orders under Art. 14 Law 554/2004

Asupra cauzei de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 20 ianuarie 2016 reclamanţii Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti şi Municipiul Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei, au solicitat instanţei de contencios administrativ suspendarea actelor administrative reprezentate de:

- Ordinul ANRE nr. 152/2015 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2016 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus, emis de Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 22 octombrie 2015 şi;

- Ordinul ANRE nr. 153/2015 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2016, emis de Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 22 octombrie 2015, ambele emise de autoritatea pârâtă.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 1838 din 31 mai 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea având ca obiect "suspendare executare act administrativ" formulată de reclamanţii Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti, şi Municipiul Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile au declarat recurs reclamanţii Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti în insolvenţă prin administrator judiciar A. şi administrator special B. şi Municipiul Bucureşti solicitând casarea hotărârii recurate şi rejudecarea litigiului pe fond şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept recurenţii-reclamanţi şi-au întemeiat cererea de recurs pe motivele de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Succint, recurenţii au susţinut că în mod greşit prima instanţă a statuat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile cazului bine justificat şi pagubei iminente pentru suspendarea executării ordinelor contestate.

S-a mai susţinut că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fiind în mod superficial argumentată şi cuprinzând motive contradictorii.

De asemenea, în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8, recurenta a reluat toate criticile de nelegalitate invocate în faţa instanţei de fond, cu privire la actele administrative atacate.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Autoritatea Naţionala de Reglementare în Domeniul Energiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de judecată din data de 5 februarie 2019, intimata pârâtă a invocat excepţia lipsei de interes a prezentului recurs, având în vedere împrejurarea că cele două ordine a căror suspendare se solicită în prezenta cauză nu îşi mai produc efectele începând cu anul 2017.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Având a se pronunţa în principal asupra excepţiei lipsei de interes a prezentului recurs, excepţie care ar face inutilă cercetarea motivelor de recurs invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl reprezintă solicitarea de suspendare, în temeiul disp. art. 14 din Legea nr. 554/2004, a executării Ordinului ANRE nr. 152/2015 privind aprobarea preţului de referinţă şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică, aplicabile în anul 2016 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare precum şi a Ordinului ANRE nr. 153/2015 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2016.

Prin urmare, la începutul anului 2017 cele două ordine contestate şi-au încetat efectele, nemaifiind capabile să producă nicio consecinţă juridică în circuitul civil.

Pe de altă parte, este relevant sub aspectul interesului susţinerii prezentului recurs şi faptul că instanţa investită cu soluţionarea acţiunii în anulare a celor două acte administrative contestate, a dispus prin încheierea de şedinţă din data de 28 iunie 2016, respingerea suspendării aceloraşi ordine, însă în temeiul disp. art. 15 din acelaşi act normativ.

Această încheiere a rămas definitivă, prin respingerea recursului, conform disp. Deciziei nr. 276 din 23 ianuarie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016.

Aşadar, în condiţiile în care s-a constatat în mod definitiv că recurentele din prezenta cauză nu sunt îndreptăţite la suspendarea executării celor două ordine în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, interesul lor în solicitarea formulată potrivit art. 14 nu mai subzistă.

Din aceeaşi perspectivă nu este de ignorat nici faptul că în acţiunea în anulare, instanţa a dispus, la solicitarea recurentelor, suspendarea judecării cererii de anulare a ordinelor, în temeiul disp. art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarelor x şi y/2/2016.

Pentru a-şi justifica interesul în soluţionarea prezentei cereri de recurs, recurentele au invocat dosarul de faliment al RADET, în care sunt contestate anumite declaraţii de creanţă. Se observă însă, că soluţia asupra cuantumului eventualelor declaraţii de creanţă invocate ar putea depinde eventual de soluţia din dosarul nr. x/2016, în care se solicită anularea celor două ordine contestate, şi în care s-a dispus suspendarea judecăţii, tocmai la solicitarea recurentelor, iar nu de cea din prezenta cauză.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate aceste considerente, cum interesul părţii în soluţionarea demersului său procesual trebuie să subziste pe tot parcursul procesului şi în toate fazele procesuale demarate, Înalta Curte constată că excepţia invocată de intimata pârâtă este întemeiată şi urmează să o admită cu consecinţa respingerii recursului ca lipsit de interes, în temeiul disp. art. 32 şi 494 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia invocată de intimata-pârâtă.

Respinge recursul declarat de reclamanţii Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti în insolvenţă prin administrator judiciar A. şi administrator special B. şi Municipiul Bucureşti împotriva Sentinţei civile nr. 1838 din 31 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2019.

Procesat de GGC - MM