Incompatibility of municipal officeholders with commercial company roles under Law No. 161/2003

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 98 din 9 aprilie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, privind anularea Raportului de evaluare nr. x din 11 decembrie 2013 emis de pârâtă, prin care a fost reţinută starea de incompatibilitate, având în vedere faptul că în perioada 2 iulie 2008 - 2 iulie 2012 a deţinut atât funcţia de viceprimar al comunei Răsmireşti, cât şi funcţia de administrator al Societăţii B. S.R.L.; iar în perioada 6 iulie 2012 - 15 octombrie 2013 a deţinut atât funcţia de primar al comunei Răsmireşti, cât şi reprezentant al Consiliului Local al comunei Răsmireşti în AGA a Societăţii B. S.R.L.

2. Cererea de recurs. Motivele de casare

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul A., criticând ca nelegală hotărârea atacată.

Recurentul a invocat necompetenţa absolută a instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, arătând că atât reclamantul, cât şi intimatul au domiciliu/sediul în sfera de competenţă a Curţii de Apel Bucureşti.

Au fost indicate ca motive de recurs dispoziţiile art. 488 pct. 3, 5 şi 8 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut încălcarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2013, subliniind faptul că numirea în calitatea de administrator, cât şi reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale a fost efectuată de Consiliul Local în baza actelor normative în vigoare, fără ca recurentul să aibă o culpă în acest sens.

3. Procedura de soluţionare a recursului

3.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 21 octombrie 2015 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte, analizând recursul formulat, în raport de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 din C. proc. civ., republicat constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ., republicat, nu pot fi primite de instanţa de recurs, având în vedere faptul că recurentul-reclamant a sesizat, prin cererea de chemare în judecată, Curtea de Apel Craiova. Competenţa teritorială de soluţionare a cererii este cea stabilită de prevederile art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în raport de dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 176/2010.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 pct. 3 din C. proc. civ., republicat, încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe poate fi reiterată în recurs, dacă a fost invocată în condiţiile legii, adică potrivit art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe. În cauză, reclamantul nu a invocat necompetenţa teritorială în faţa primei instanţe, prin urmare motivul de recurs nu poate fi primit.

De asemenea, instanţa de control judiciar a reţinut că motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., republicat, nu pot fi primite, întrucât nu au fost indicate reguli de procedură care să fi fost încălcate de instanţa de fond.

Cu privire la motivul întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, instanţa de recurs constată, de asemenea, că este neîntemeiat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Prin Raportul de evaluare nr. x din 11 decembrie 2013, întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate s-a reţinut că reclamantul A. a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor întrucât: - în perioada 6 iulie 2012 - a deţinut simultan atât funcţia de primar al comunei Răsmireşti, judeţul Teleorman, cât şi calitatea de reprezentant al Unităţii Administrativ Teritoriale Răsmireşti în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii B. S.R.L., încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare; - în perioada 2 iulie 2008 - 2 iulie 2012 a deţinut simultan atât funcţia de viceprimar al comunei Răsmireşti, judeţul Teleorman, concomitent cu funcţia de administrator al Societăţii B. S.R.L., încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003 "funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice", precum şi cu "funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local".

Din cuprinsul acestor dispoziţii legale rezultă fără echivoc că funcţia de primar/viceprimar este incompatibilă cu funcţia de administrator la o societate comercială, cum este în cauză, precum şi cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local.

Singura condiţie impusă de legiuitor pentru reţinerea stării de incompatibilitate este deţinerea simultană a funcţiilor/calităţilor declarate de lege ca fiind incompatibile.

Or, în cauza dedusă judecăţii, recurentul-reclamant a formulat apărări în sensul că numirea sa ca administrator şi reprezentant al unităţii administrativ teritoriale a fost efectuată de Consiliul Local, fără a avea vreo culpă cu privire la faptele constatate, arătând şi aspectul că nu a fost remunerat pentru activităţile sale. Instanţa de recurs reţine că apărările formulate de recurent nu sunt în măsură să înlăture situaţia de incompatibilitate reţinută de autoritatea pârâtă şi confirmată de instanţa de primă jurisdicţie, pe baza corectei aplicări a normelor incidente. Înalta Curte reţine că toate aceste apărări nu prezintă nicio relevanţă juridică faţă de dispoziţiile art. 87 alin. (1)lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003, menţionate anterior.

Prin urmare, în mod corect instanţa de fond a confirmat legalitatea actului contestat în cauză, prin care s-a reţinut că reclamantul a încălcat prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) şi f) din Legea nr. 161/2003, modificată şi completată, aflându-se în stare de incompatibilitate în perioada 2 iulie 2008 (data validării în funcţia de viceprimar al comunei Răsmireşti) - 2 iulie 2012 (data încetării activităţii de administrator al Societăţii B. SRL), întrucât a deţinut concomitent funcţia de viceprimar al comunei Răsmireşti, judeţul Teleorman şi funcţia de administrator la Societatea B. S.R.L.; iar, în perioada 6 iulie 2012 (data numirii ca reprezentant al comunei Răsmireşti) - prezent (conform raportului data reţinută este 15 octombrie 2013), deţine concomitent funcţia de primar al comunei Răsmireşti, judeţul Teleorman şi calitatea de reprezentant al Consiliului Local al comunei Răsmireşti în Adunarea Generală a Asociaţilor din cadrul Societăţii B. S.R.L.

4.2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ori potrivit art. 488 din C. proc. civ., republicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 98 din 9 aprilie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 februarie 2016.

Procesat de GGC - MM