Rejection of prosecutor's appeal challenging CSM refusal to value promotion exam results for vacant section-chief posts

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 941 din 21 septembrie 2017 s-a dispus la data de 26 noiembrie 2017 organizarea concursului de promovare în funcţii de execuţie, a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc.

În cadrul art. 2 din această hotărâre s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcţii de execuţie la tribunale şi Curţi de apel, cu includerea posturilor vacante de preşedinte de secţie.

Pentru a hotărî astfel, Plenul a avut în vedere că potrivit art. 4 alin. (21) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare au fost consultate instanţele şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu numărul de posturi ce se vor scoate la concurs, iar în cazul instanţelor şi cu privire la repartizarea posturilor pe secţii şi la specializarea necesară ocupării posturilor vacante, relevantă pentru stabilirea materiilor de concurs.

Potrivit art. 3 din aceeaşi hotărâre de organizare a concursului s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcţii de execuţie la parchetele de pe lângă tribunale şi Curţi de apel, nefiind incluse posturile de la parchetele militare având în vedere propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În raport de situaţiile prezentate de instanţe, Plenul a stabilit oportunitatea scoaterii la concurs doar pentru instanţele judecătoreşti a posturilor de execuţie vacante de judecător şi a posturilor vacante de preşedinte de secţie.

Contestatorul A. a participat la concursul de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 26.11.2017. optând pentru promovarea efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Pentru promovarea efectivă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti au fost scoase la concurs 3 posturi, pentru care s-au prezentat 16 candidaţi în privinţa cărora comisia de organizare a concursului a constatat îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs, prevăzute la art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, posturile scoase la concurs fiind ocupate prin promovare de către candidaţii care s-au clasat pe primele trei poziţii, respectiv B. (media generală 9,575), C. (media generală 9,425) şi D. (media generală 9,050), astfel cum rezultă din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1416 din 19 decembrie 2017.

Potrivit rezultatelor finale ale concursului de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017, petentul A. s-a clasat pe poziţia a 9-a, obţinând media generală 8.475 şi note mai mari de 5 la toate materiile de concurs.

Prin cererea înregistrată în 7 martie 2018, contestatorul A., procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a solicitat promovarea efectivă într-o funcţie de execuţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, conform art. 30 alin. (1) din Regulament, prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare efectivă a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017.

În ceea ce priveşte concursul din data de 26 noiembrie 2017, rezultatele finale au fost validate în şedinţa din data de 19 decembrie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, astfel că termenul de 3 luni privind valorificarea rezultatelor s-a împlinit la data de 19 martie 2018.

În şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 20 martie 2018, pe cele două posturi de execuţie vacante, au fost promovaţi efectiv, prin valorificarea rezultatelor la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017, candidaţii clasaţi pe poziţiile a 4-a şi a 5-a respectiv doamna procuror E. (media generală 9,000) şi doamna procuror F. (media generală 8,950).

Prin Hotărârea nr. 308 din 20 martie 2018, ce face obiectul prezentei contestaţii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de domnul procuror A., motivat de faptul că la data expirării termenului de valorificare nu existau posturi vacante la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

2. Prin contestaţia formulată, A. a solicitat anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 308 din 20 martie 2018 şi obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri de valorificare a rezultatului obţinut la concursul de promovare din data de 26 noiembrie 2017, prin promovarea sa efectivă într-o funcţie de execuţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În susţinerea cererii, s-a arătat în esenţă că hotărârea contestată este nelegală având în vedere că din situaţia posturilor vacante ce a fost afişată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 2 februarie 2018 şi la data de 4 aprilie 2018 a rezultat că în cadrul acestei unităţi de parchet au existat două posturi vacante pentru funcţii de conducere.

Susţine contestatorul că în cadrul listei privind concursul pentru numirea în funcţii conducere a judecătorilor şi procurorilor din perioada 23 martie - 28 iunie 2018 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nu au figurat ca fiind vacante funcţiile de procuror general şi procuror general adjunct, sens în care apreciază că cele două posturi de conducere priveau funcţiile de procuror şef de secţie.

Contestatorul face trimitere la practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a statuat că nu poate fi refuzată valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţie pe motivul că postul vacant era aferent unei funcţii de conducere.

Contestatorul susţine că nu putea fi respinsă cererea sa de valorificare a rezultatului privind promovarea efectivă într-o funcţie de execuţie în cazul în care existau posturi vacante de conducere pentru funcţiile de procuror şef secţie. În acest sens, arată că promovarea nu ar fi condus la ocuparea unui post peste schema generală a unităţii de parchet, atâta vreme cât funcţia de conducere se va ocupa de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În susţinerea acestor argumente, contestatorul precizează că după validarea concursului, în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 26 februarie 2018 s-a dispus să fie incluse în procedura valorificării şi posturile aferente funcţiilor vacante de preşedinte de secţie, astfel încât, pentru identitate de raţiune, aceeaşi soluţie trebuia aplicată şi în situaţia posturilor aferente funcţiilor vacante de procuror şef de secţie.

Contestatorul precizează că în procedura valorificării rezultatelor obţinute la concursul de promovare în funcţii de execuţie trebuia avut în vedere şi locul devenit vacant ca urmare a detaşării în cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru o perioadă de 3 ani a doamnei procuror G..

3. Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, susţinând că, în cadrul termenului de valorificare nu s-au vacantat suficiente posturi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, astfel încât să fie posibilă valorificarea rezultatului obţinut de contestator la concursul de promovare, conform art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La data expirării termenului prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulament, susţine intimatul, erau doar două posturi vacante care puteau fi ocupate în procedura valorificării rezultatelor obţinute la concursul de promovare în funcţii de execuţie.

Pe cele două posturi vacante au fost promovaţi efectiv, prin valorificarea rezultatelor la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017, candidaţii clasaţi pe poziţiile a patra şi a cincea.

Cu privire la postul de conducere vacant, intimatul arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a emis o hotărâre în sensul de a include în lista posturilor vacante şi pe cele de procuror-şef de secţie, iar cu privire la postul susceptibil de a fi ocupat prin valorificare ca urmare a detaşării unui procuror în cadrul aparatului propriu al intimatului, se susţine de asemenea, că un asemenea post devine vacant numai ca urmare a emiterii unei hotărâri în acest sens.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei de faţă

Contestaţia este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă în temeiul art. 29 din Legea nr. 317/2004, modificată şi completată şi art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.

Din actele dosarului reiese faptul că, termenul de trei luni privind valorificarea rezultatelor concursului din data de 26 noiembrie 2017 s-a împlinit la data de 19 martie 2018.

Contestatorul susţine că, în interiorul termenului de valorificare erau vacante două posturi pentru funcţii de conducere, procuror-şef de secţie, astfel că situaţia acestuia este identică cu cea descrisă în Deciziile nr. 573 din 1 martie 2016 şi nr. 896 din 23 martie 2016, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Din înscrisurile aflate la dosar reiese şi împrejurarea că, după validarea concursului, în şedinţa Plenului din data de 26 februarie 2018 s-a dispus includerea în procedura valorificării a posturilor aferente funcţiilor vacante de preşedinte de secţie şi, prin urmare, susţine contestatorul, s-a creat o discriminare între judecători şi procurori.

Contestatorul mai susţine că trebuie să fie avut în vedere şi postul ce urma să devină vacant, prin detaşarea unui procuror în aparatul propriu al intimatului, conform Hotărârii de principiu nr. 926 bis din 13 decembrie 2011 a Plenului CSM.

Detaşarea a fost hotărâtă de secţia contencios administrativ şi fiscal pentru Procurori a CSM în data de 3 aprilie 2018, deşi candidata susţinuse întreaga procedură, inclusiv interviul anterior datei de 16 februarie 2018, în perioada de valorificare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Curte apreciază, în raport de jurisprudenţa invocată de contestator, că aceasta nu este aplicabilă speţei de faţă, deoarece cuprinde ipoteze diferite.

Prin Decizia nr. 573 din 1 martie 2016 s-a analizat existenţa unor hotărâri contradictorii emise de Plenul CSM, cu privire la scoaterea la concurs a unui post de conducere - preşedinte de secţie şi faptul că acesta nu are competenţa să dispună modificări referitoare la structura şi competenţa nominală a secţiilor instanţei, această atribuţie revenind colegiului de conducere.

Decizia nr. 896 din 23 martie 2016 s-a pronunţat cu privire la situaţia în care neanalizarea cererilor de valorificare în interiorul termenului s-a datorat unor circumstanţe subiective şi nearătate de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cauza de faţă, Plenul CSM prin Hotărârea nr. 155 din 26 februarie 2018 a menţinut soluţiile de principiu stabilite prin Hotărârea nr. 496/2016.

În plus, având în vedere că la concursul de promovare în funcţii de execuţie au fost incluse în lista posturilor vacante şi posturi de preşedinte de secţie, Plenul a apreciat că este oportun a se avea în vedere aceste posturi şi în procedura valorificării.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 941 din 21 septembrie 2017 s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcţii de execuţie la tribunale şi curţi de apel, ocazie cu care au fost incluse şi posturile vacante de preşedinte de secţie, fără a se hotărî similar şi în privinţa posturilor vacante de procuror şef de secţie.

Pentru a lua o astfel de hotărâre, Plenul a procedat la consultarea instanţelor şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că în lista posturilor scoase la concurs, nu figurează posturile de conducere aferente funcţiilor de procuror şef de secţie.

Plenul CSM este singurul în măsură şi are competenţa legală să aprecieze cu privire la posturile ce vor fi scoase la concursul de promovare în funcţii de execuţie şi la procedura ulterioară de valorificare a rezultatelor.

Hotărârile Plenului CSM sus-menţionate nu au fost atacate în instanţă, astfel că acestea îşi produc efectele prevăzute de lege.

O altă ipoteză era aceea în care Plenul nu ar fi emis hotărâri prin care să precizeze în mod neechivoc că numai posturile de preşedinte de secţie se află pe lista celor scoase la concursul de promovare şi în procedura de valorificare, sens în care, interpretarea făcută de contestator ar fi devenit fondată.

Or, în cazul de faţă, voinţa autorităţii intimate, permisă de dispoziţiile legale s-a exercitat în limitele competenţelor sale, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ, exercitarea dreptului de apreciere nefiind afectat de existenţa excesului de putere.

Nu se poate vorbi nici de existenţa unei discriminări între judecători şi procurori, deoarece aceştia nu se află în situaţia identică, raţiunile în vederea scoaterii posturilor la concursul de promovare ţinând de situaţia concretă a fiecărei instanţe sau fiecărui parchet, în contextul mai larg al gestionării eficiente a resursei umane, ce este dată chiar în competenţa intimatului.

Prin urmare, cererea contestatorului de valorificare a rezultatului la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017, cu privire la cele două posturi de conducere de procuror-şef de secţie, existente în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, este neîntemeiată şi va fi respinsă ca atare.

Referitor la incidenţa Hotărârii Plenului CSM nr. 926 bis din 13 decembrie 2011, prin care s-a stabilit cu valoare de principiu că, pentru procedura de valorificare vor fi avute în vedere şi posturile ce vor deveni vacante ulterior datei de expirare a termenului de valorificare (în speţă 19 martie 2018), însă ca urmare a unor măsuri dispuse în termenul de valorificare a rezultatelor concursului, se constată că prin Hotărârea nr. 155 din 26 februarie 2018, s-au menţinut dispoziţiile hotărârii de principiu.

Pentru aplicarea Hotărârii nr. 926 bis din 13 decembrie 2011, este obligatoriu ca măsurile de vacantare a postului să aibă loc până la expirarea termenului de valorificare a rezultatelor, respectiv 19 martie 2018.

Contestatorul susţine că în data de 16 martie 2018 s-a luat de către secţia pentru procurori a Consiliului o măsură ce conduce la concluzia că dna procuror G. va fi detaşată în cadrul aparatului propriu, iar postul său va deveni cu certitudine vacant, chiar dacă hotărârea de detaşare a fost emisă ulterior, în data de 3 aprilie 2018, după împlinirea termenului de valorificare.

Prin Hotărârea nr. 184 din 16 martie 2018, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis că în urma interviului susţinut de către procurorii candidaţi, urmează să decidă cu privire la o eventuală detaşare a acestora în cadrul aparatului propriu al intimatului.

Decizia de detaşare a fost luată prin Hotărârea nr. 199 din 3 aprilie 2018, astfel că cele învederate de contestator nu se confirmă, deoarece în data de 19 martie 2018 nu se luase nicio măsură în privinţa detaşării doamnei procuror, chiar dacă aceasta susţinuse un interviu în acest scop.

Prin urmare, Înalta Curte va constata ca fiind neîntemeiat şi cel de-al doilea motiv al contestaţiei formulate ce conduce la respingerea cererii în integralitate şi la menţinerea hotărârii atacate, ca fiind dată în conformitate cu prevederile legale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 308 din 20 martie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 octombrie 2018.

Procesat de GGC - CL