Determining Securitate collaborator status: statutory definition of information restricting fundamental rights despite coercion defense

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/30.01.2015 reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, a chemat în judecată pârâtul A., solicitând instanţei să aprecieze asupra calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 908 din 31 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul A., constatând calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.

3. Recursul

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin cererea de recurs s-a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, constatarea faptului că pârâtul A. nu a avut calitatea de colaborator al securităţii; cu cheltuieli de judecată.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, cu privire la prima condiţie reţinută ca fiind îndeplinită de către instanţa de fond, respectiv ca informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, s-a susţinut de către recurent că nu a fost niciodată membru al B., notele informative fiind scrise de către acesta, însă informaţiile neaparţinându-i, fiind scrise astfel cum i-au fost dictate de către reprezentantul Securităţii.

S-a considerat, de asemenea, că prima instanţă a reţinut în mod greşit îndeplinirea celei de a doua condiţie prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv că informaţiile în discuţie să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, susţinându-se că din actele aflate la dosar nu reiese că vreuna dintre persoanele menţionate în notele informative ar fi avut parte de vreo îngrădire sau limitare a vreunui drept.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant, a fost indicat temeiul de drept al recursului, respectiv dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar de către intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii s-a invocat excepţia nulităţii recursului faţă de neîncadrarea motivelor în cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, apreciindu-se că sentinţa recurată este temeinică şi legală.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 ianuarie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 26 aprilie 2017 s-a admis în principiu recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 908 din 31 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Completul de filtru constatând şi netemeinicia excepţiei nulităţii recursului invocată de intimatul-recurent.

6. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în întâmpinarea intimatului-reclamant la motivele de recurs şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, precum şi la dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate.

6.1 Argumente relevante

În fapt, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei de contencios administrativ să aprecieze asupra calităţii pârâtului A. de colaborator al Securităţii.

Din cuprinsul Notei de Constatare nr. Dl/1/985/22.04.2014, rezultă că domnul A., de naţionalitate germană, a fost recrutat în perioada 1978-1985, în vederea supravegherii informative a cetăţenilor vest-germani care vin pe raza comunei, precum şi pentru încadrarea informativă a legăturilor pe care aceştia şi le creează în rândul cetăţenilor din comună. În anul 1988 a fost reactivizat de Postul de Miliţie din comună, în vederea încadrării informative a unor persoane aflate în preocupări pe linie de Securitate. A semnat un Angajament preluând numele conspirativ "C." la data de 06.04.1978.

Se reţine că pârâtul ocupa funcţia de membru al Consiliului local al comunei (...), judeţul Satu-Mare. Conform prevederilor art. 3, lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) teza II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi desconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la ari. 3 lit. b) - h)

În fapt, din documentaţia depusă la dosar de reclamant, a rezultat că pârâtul a semnat un Angajament preluând numele conspirativ "C." la data de 06.04.1978.

Din documentele depuse la dosarul cauzei a rezultată că acesta a colaborat cu instituţia securităţii, în perioada 1978 - 1985, aspecte probate cu Notă informativă din 06.05.1978, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ , primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare: Notă informativă din 22.06.1978, întocmită olograf, nesemnată, înregistrată pe numele sursei < C.>, primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 20.09.1978, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. D. din cadrul IJ Satu Mare; Nota informativă din 25.07.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 06.08.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare; Notă informativă din 07.10.1980, întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ < C.>, primită de lt. maj. D. din cadrul IJ Satu Mare.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".

Curtea de apel a reţinut că sunt îndeplinite cele trei condiţii referitoare la: 1) furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă; 2) calitatea informaţiilor, de a viza activităţi sau atitudini potrivnice regimului; 3) efectele informaţiilor, de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Criticile recurentului vizează, în fapt, aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/208.

Astfel cum a reţinut şi prima instanţă, fiind reiterat prin motivele de recurs, pârâtul recunoaşte redactarea notelor, însă apreciază că informaţiile furnizate, analizate în ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reţinut, nefiind informaţii care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Totodată, susţine că acestea au fost date în contextul unor presiuni exercitate asupra sa, iar informaţiile furnizate nu ii aparţin, ci erau dictate de către reprezentantul Securităţii.

Or, constată instanţa de control judiciar că intimatul-reclamant a prezentat în probaţiune mai multe înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informaţii prin care denunţa atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Constatată Înalta Curte că notele cuprind relatări despre cetăţeni determinaţi care doreau să părăsească ilegal ţara şi să se stabilească în străinătate, activităţi şi atitudini interzise şi considerate potrivnice regimului totalitar comunist şi în urma cărora organele de securitate au dispus verificări specifice.

În ceea ce priveşte condiţia ca informaţiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, este evident că prin efectul nominalizării persoanelor care doreau să părăsească ţara - a fost îngrădit dreptul acestora la viaţa privată, drept prevăzut de art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România în anul 1974.

De asemenea, este în afara oricărei îndoieli faptul că pârâtul putea şi trebuia să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiilor furnizate, acceptând că asupra persoanelor respective urma să se desfăşoare acţiuni care vizau încălcarea dreptului la viaţă privată, prin ingerinţele autorităţilor în viaţa acestora (acţiuni de investigaţii, încercarea de împiedicare să părăsească ţara etc).

Cu privire la apărarea recurentului-pârât, în sensul că notele au fost furnizate ca urmare a presiunilor exercitate de către organele de Securitate, instanţa de control judiciar reţine că potrivit textului de lege citat, sunt prevăzute doar două situaţii de natură a înlătura calitatea de colaborator al Securităţii, una când persoana a furnizat informaţiile în timpul unei anchete sau a unui proces penal şi cea de-a doua în cazul în care persoana care a furnizat informaţiile nu împlinise 16 ani.

Niciuna din aceste două situaţii nu a putut fi reţinută în speţă.

A fost opţiunea legiuitorului de a reţine ca motive de înlăturare a calităţii de colaborator numai furnizarea informaţiilor în cursul unor anchete sau procese.

Prin urmare, apărările recurentului cu privire la existenţa unor presiuni exercitate prin chemarea sa în nenumărate rânduri la postul local de Miliţie nu pot conduce la înlăturarea calităţii de colaborator al Securităţii, cum nici împrejurarea că informaţiile nu ii aparţineau fiind furnizate de către ofiţerul de securitate.

6.2 Temeiul legal al soluţiei adoptate

Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 908 din 31 martie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 octombrie 2017.

Procesat de GGC - GV