Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 214/2019 AI generated

Territorial jurisdiction conflict over annulment of national penitentiary agency decisions: claimant’s choice between central agency and local facility forums under administrative jurisdiction law

Case Number Decizia nr. 214/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by ruling that the Bucharest Court of Appeal was the competent instance to hear the case, rejecting the Gorj Court of Appeal's declination and confirming the initial forum selected by the claimant. The dispute concerned a contencioso-administrative action challenging administrative decisions regarding salary benefits and legal interest under specific legislative annexes, where the claimant sued both a central national agency and a local penitentiary unit, triggering a territorial jurisdiction deadlock after both courts claimed lack of competence. Under Article 10(3), first sentence, of Law No. 554/2004, the claimant had the option to file at the domicile of either the claimant or the defendant; the court determined that because the primary claim sought the annulment of a decision issued by the central agency whose headquarters are in Bucharest, and because the agency was a proper party with active procedural capacity rather than a mere credit ordinator, the claimant's choice of the Bucharest court was valid and competent.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ; Territorial jurisdiction conflict over annulment of national penitentiary agency decisions: claimant’s choice between central agency and local facility forums under administrative jurisdiction law: The dispute concerned a contencioso-administrative action challenging administrative decisions regarding salary benefits and legal interest under specific legislative annexes, where the claimant sued both a central national agency and a local penitentiary unit, triggering a territorial jurisdiction deadlock after both courts claimed lack of competence. Under Article 10(3), first sentence, of Law No. 554/2004, the claimant had the option to file at the domicile of either the claimant or the defendant; the court determined that because the primary claim sought the annulment of a decision issued by the central agency whose headquarters are in Bucharest, and because the agency was a proper party with active procedural capacity rather than a mere credit ordinator, the claimant's choice of the Bucharest court was valid and competent.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction action for annulment choice of law administrative units procedural issues

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ.

The procedural basis explicitly cited in the dispositive for resolving the negative conflict of jurisdiction and assigning competence to the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 3.368 din 21 mai 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâtul Penitenciarul Târgu Jiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Târgu Jiu în favoarea Tribunalului Gorj.

Învestit prin declinare, Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 1.317 din 19 octombrie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Justiţiei şi Penitenciarul Târgu Jiu, solicitând următoarele:

- anularea Hotărârii nr. 12873/DCEAN din 14.12.2017 emisă de Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

- anularea Hotărârii nr. H2/1587 din 22.11.2017 emisă de Penitenciarul Târgu Jiu;

- obligarea pârâţilor la plata sumelor indexate şi actualizate aferente ajutoarelor prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 284/2010, Anexa VII, Cap. II, art. 20 alin. (1), precum şi la plata dobânzii legale aferente sumelor respective de la data trecerii în rezervă şi până la data plăţii efective;

- în subsidiar, obligarea pârâţilor la plata, la momentul încetării cauzei de suspendare, a sumelor aferente ajutoarelor prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 284/2010, Anexa VII, Cap. II, art. 20 alin. (1), sume actualizate, precum şi la plata dobânzii legale aferente sumelor respective de la data încetării cauzei de suspendare şi până la data plăţii efective.

Conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, forma în vigoare la data înregistrării acţiunii reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau instanţei de la domiciliul pârâtului.

În raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, reclamantul a avut posibilitatea de a alege între Tribunalul Bucureşti (care este instanţa de la sediul pârâţilor Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Justiţiei) sau Tribunalul Gorj (care este instanţa de la sediul pârâtului Penitenciarul Târgu Jiu şi instanţa de la domiciliul reclamantului).

Reclamantul A. a ales să sesizeze Tribunalul Bucureşti, care este instanţa de la sediul pârâtului Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Capătul principal de cerere al acţiunii îl reprezintă anularea Hotărârii nr. 12873/DCEAN din 14.12.2017 emisă de pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pentru stabilirea instanţei competente din punct de vedere teritorial, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, trebuie avut în vedere şi sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor situat în Bucureşti.

Înalta Curte constată că nu este vorba despre un pârât care să fi fost chemat în judecată doar în scopul sesizării instanţei competente pentru el, în condiţiile în care în cauză se solicită şi anularea unui act emis de către acest pârât.

De asemenea, Înalta Curte constată că în litigiul de faţă nu este aplicabilă Decizia nr. 13/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii s-a stabilit că ordonatorul principal de credite nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajaţi şi instituţiile/unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială.

Prin urmare, întrucât reclamantul a ales să sesizeze instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat sediul pârâtei Administraţia Naţională a Penitenciarelor, fiind vorba despre Tribunalul Bucureşti, se apreciază că această instanţă este competentă să soluţioneze acţiunea formulată de reclamant.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Târgu Jiu în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2019.

Procesat de ED