Mootness of appeal against interim suspension of tax assessment due to lapse of statutory deadline pending merits judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the tax authority's appeal as moot, admitting the exception of lack of interest and thereby leaving the lower court's order suspending the enforcement of the administrative decision in force until the merits judgment. The dispute arose from a tax company's application to suspend the enforcement of an assessment decision regarding accessory payment obligations, which the Court of Appeal had granted. The Supreme Court ruled that the appeal lacked a current legal interest because the interim suspension measure was statutorily limited in time to the period preceding the substantive judgment on the administrative act, which had already been rendered by the instance court, rendering the contested suspension order ineffective and the appeal irrelevant under the principle that a plaintiff must maintain a legitimate and actual interest throughout the proceedings. The decision was based on Article 14(1) of Law No. 554/2004 regarding the temporal limit of interim measures, and Articles 32(1)(d) and 33 of the Civil Procedure Code defining the requirement of a current interest for civil actions and appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 33 din C. proc. civ; Mootness of appeal against interim suspension of tax assessment due to lapse of statutory deadline pending merits judgment: Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 1.09.2016, reclamanta A. SRL a chemat în judecată pe pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, solicitând suspendarea executării Deciziei din 07.07.2016, emisă de DGRFP Ploieşti - Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Ploieşti, până la soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei pe fond, de către instanţa de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 165/F- CONT din 19 septembrie 2016, a admis cererea formulată de reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, având ca obiect suspendarea executării Deciziei din 07.07.2016, emisă de DGRFP Ploieşti - Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Ploieşti, până la soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei pe fond şi a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere nr. x din 07.07.2016, până la pronunţarea instanţei de fond.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, în nume propriu şi pentru Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş.
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului se arată că instanţa de fond, în mod eronat a apreciat că, în cauză, sunt întrunite cumulativ cele două condiţii cerute de Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube. Existenţa unei îndoieli cu privire la prezumţia de legalitate a actelor administrative atacate a fost motivată superficial, nu s-a arătat cât de iminent este prejudiciul, s-a ignorat faptul că actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumţiile autenticităţii şi veridicităţii, fiind el însuşi un titlu executoriu.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata A. SRL a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes este întemeiată, motiv pentru care va admite excepţia şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul ca rămas fără interes.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond.
În speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării Deciziei din 07.07.2016, emisă de DGRFP Ploieşti - Administraţia pentru Contribuabilii Mijlocii constituită la nivelul Regiunii Ploieşti, până la soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei pe fond, de către instanţa de judecată.
Prin Sentinţa nr. 25/F-cont din 20 februarie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a desfiinţat Decizia din 08.11.2016 şi, rejudecând, a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, reprezentată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, împotriva deciziei din 07.07.2016, referitoare la obligaţii de plată accesorii în cuantum de 2.598.399 RON.
Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
În cauza de faţă, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond.
Cum instanţa de fond s-a pronunţat asupra acţiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită la data de 20 februarie 2017, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depăşit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să îşi producă efectele.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia lipsei de interes, excepţie care face inutilă în tot cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., o va admite şi va respinge recursul, ca rămas fără interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes.
Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, în nume propriu şi pentru Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş împotriva Sentinţei nr. 165/F- CONT din 19 septembrie 2016 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2019.
Procesat de ED