Suspension of administrative act execution barred by expiration of interest under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 30.09.2016 sub nr. de dosar x/2016, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea şi Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Oradea, a solicitat instanţei să dispună anularea parţială a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, respectiv anularea art. 6 alin. (4) lit. a) lit. a) din anexa 2 raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din acelaşi ordin, şi suspendarea parţială a aceloraşi prevederi legale.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 266/CA/2016-PI din 24 noiembrie 2016, a admis excepţia lipsei de interes a cererii de suspendare şi a respins cererea formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimaţii - Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea şi Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Oradea - M.A.I., pentru suspendarea prevederilor art. 6 alin. (4) lit. a)din Anexa 2 la Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din Ordin, ca lipsită de interes.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul - Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs.

În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală.

Pentru a fi dispusă măsura judecătorească a suspendării executării unui act administrativ se impune a fi dovedită îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii menţionate de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justifica şi iminenţa producerii unei pagube.

Aparenţa de legalitate poate fi apreciată prin raportare la dispoziţiile legale criticate şi se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, astfel că îndeplinirea condiţiei existenţei cazului justificat poate fi apreciată ca fiind îndeplinită faţă de toţi subiecţii care intră sub incidenţa normei.

Nu acelaşi lucru se poate afirma în ceea ce priveşte îndeplinirea celei de-a doua condiţii, respectiv iminenţa pagubei.

Această a doua condiţie nu poate fi analizată, în mod evident decât prin raportare la elementele de fapt ale speţei, la argumentele invocate în dovedirea solicitării precum şi la probele administrate care tind să dovedească îndeplinirea acestei condiţii.

Prin urmare, dacă pentru participanţii la procesul în care se solicită suspendarea executării actului administrativ cu caracter normativ este posibil de analizat îndeplinirea acestei condiţii, faţă de terţii neparticipanţi la proces aceasta este imposibil de analizat.

O eventuală soluţie de suspendare a executării actului administrativ unilateral cu caracter normativ poate profita exclusiv participanţilor la proces nu şi terţilor care, stând în pasivitate, nu au dovedit îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii prevăzute de lege pentru ca suspendarea executării actului administrativ atacat să le profite şi acestora.

Mai mult decât atât, a se aprecia ca soluţia unei instanţe de judecată "profită" şi terţilor, chiar dacă aceştia nu au contestat legalitatea actului administrativ cu caracter normativ, înseamnă a extinde efectele unei hotărâri judecătoreşti şi asupra unor persoane cărora actul administrativ în discuţie le poate profita.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a solicitat respingerea recursului.

5. Soluţia instanţei de recurs

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că excepţia lipsei de interes este întemeiată, motiv pentru care va admite excepţia şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul ca rămas fără interes.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunţării instanţei de fond.

În speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie anularea parţială a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016, respectiv anularea art. 6 alin. (4) lit. a) lit. a) din anexa 2 raportat la art. 7 alin. (4) lit. a) din acelaşi ordin, şi suspendarea parţială a aceloraşi prevederi legale.

Prin Sentinţa nr. 38/CA/2017/P.I. din 30 martie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi a admis excepţia lipsei de interes a reclamanţilor B., C., D. şi E. în susţinerea cererii de suspendare, excepţie invocată din oficiu, a respins ca lipsită de interes cererea de suspendare formulată de reclamanţii E., C., D., B., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul Teritorial Al Poliţiei De Frontieră Oradea şi Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu Oradea - Ministerul Administraţiei şi Internelor, a admis acţiunea formulată, în prezentul dosar şi dosarele conexate, de către reclamanţii F., E., G., A., H., C., I., D., J., K., B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, a respins cererea de intervenţie voluntară principală formulată de reclamanta F., a dispus anularea răspunsului nr. x din 20.10.2016 emis de Ministerul Afacerilor Interne, de soluţionare a plângerii prealabile formulate de reclamanta D., a dispus anularea art. 6 alin. (4) lit. a) din Anexa 2 a Ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne, a obligat pârâtul Ministerul Afacerilor Interne să plătească reclamanţilor F. suma de 645 RON şi reclamantei D. suma de 50 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată şi a dispus publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, după rămânerea definitivă.

Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În cauza de faţă, cererea a fost formulată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia suspendarea executării poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond.

Cum instanţa de fond s-a pronunţat asupra acţiunii în anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită, la data de 30 martie 2017, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual, întrucât a fost depăşit termenul până la care respectiva hotărâre putea, conform legii, să îşi producă efectele.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, aceasta va fi respinsă.

Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana ce va fi obligată în cadrul raportului juridic dedus judecăţii.

Este adevărat că, în speţă, se solicită suspendarea unor dispoziţii dintr-un act administrativ ce nu a fost emis de către intimatul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, însă efectele suspendării se produc şi faţă de acest intimat pentru că ar fi presupus obligarea acestuia să permită reclamantei participarea la concursul organizat de către acesta.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia lipsei de interes, excepţie care face inutilă în tot cercetarea în fond a recursului, motiv pentru care, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., o va admite şi va respinge recursul ca rămas fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

Admite excepţia lipsei de interes.

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne împotriva Sentinţei nr. 266/CA/2016 - P.I. din 24 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2019.

Procesat de ED