Recognizing refugee status and compensatory benefits for a person born in a displacement locality during ethnic persecution (OG 105/1999, Art. 1(c))
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the state pension agency, thereby upholding the lower court’s order to recognize the plaintiff’s status as a refugee for the period of May 25, 1944, to March 6, 1945, and to pay the corresponding compensatory benefits effective from August 2003. The dispute centered on a request for annulment of an administrative decision denying compensation, where the plaintiff argued she qualified as a refugee because she was born in a locality where her parents were forced to take refuge due to ethnic persecution. Relying on the definition provided in Government Emergency Ordinance No. 105/1999 (as approved by Law No. 189/2000), specifically Article 1(c), the Court determined that the plaintiff met the statutory criteria as a citizen who suffered ethnic persecution by being displaced from her domicile during the specified historical period, rendering the appellant’s argument that the facts did not fit the legal definition unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 C. proc. civ, art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Recognizing refugee status and compensatory benefits for a person born in a displacement locality during ethnic persecution (OG 105/1999, Art. 1(c)): Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetățeanul român care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, prin aceea că a fost strămutat în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 26 august 2003, reclamanta M.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 10987 din 22 iulie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj, în sensul de a fi obligată pârâta să-i acorde drepturile prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, întrucât are calitatea de persoană refugiată, fiind născută la 25 mai 1944, în perioada refugiului părinților săi.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 1316 din 6 noiembrie 2003, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii atacate și a obligat pe pârâtă să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 25 mai 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 august 2003.
Împotriva sus-menționatei sentințe a declarat recurs, pârâta, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 C. proc. civ., susținând în esență că se impunea respingerea acțiunii, întrucât reclamanta nu se încadrează în nici una din situațiile prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Recursul este nefondat.
Reclamanta s-a născut la data de 25 mai 1944, în localitatea Alba Iulia, unde părinții săi s-au aflat în refugiu.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, modificată și aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturi compensatorii, cetățeanul român care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, prin aceea că a fost strămutat în altă localitate, decât aceea de domiciliu.
Reclamanta a trebuit să-și părăsească localitatea de domiciliu și să se refugieze împreună cu familia, la Alba Iulia, din motive de persecuție etnică, exercitată de autoritățile vremelnic instalate urmare a Dictatului de la Viena.
Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a interpretat judicios prevederile legale aplicabile, reclamanta părăsind localitatea de domiciliu și refugiindu-se, din motive de persecuție etnică, din teritoriile românești vremelnic ocupate.
Așa fiind, recursul declarat de pârâtă este nefondat și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 1316 din 6 noiembrie 2003 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2004.