Land-registry appeal against final appellate ruling dismissed as inadmissible
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petitioner's appeal against the Court of Appeal's decision, which had previously dismissed the petitioner's own appeal as inadmissible; consequently, the earlier decisions rejecting the land-registry complaint remain in force. The dispute arose from a land-registry complaint challenging the registrar's rejection of an application, which was dismissed at first instance and on appeal. The decisive legal basis was that, under Articles 634(1)(5) and 483(1) of the Civil Procedure Code, decisions rendered in an appeal are final and not subject to further appeal, as the legal avenues for challenging a judgment are limited to those expressly provided by law, reflecting the constitutional principle in Article 129 of the Constitution; therefore, the appeal against a final appellate decision was inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Land-registry appeal against final appellate ruling dismissed as inadmissible: The dispute arose from a land-registry complaint challenging the registrar's rejection of an application, which was dismissed at first instance and on appeal. The decisive legal basis was that, under Articles 634(1)(5) and 483(1) of the Civil Procedure Code, decisions rendered in an appeal are final and not subject to further appeal, as the legal avenues for challenging a judgment are limited to those expressly provided by law, reflecting the constitutional principle in Article 129 of the Constitution; therefore, the appeal against a final appellate decision was inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the legal basis referenced in the dispositive for resolving the procedural issue.
Cited as the procedural rule applied to reject the appeal as inadmissible in the dispositive.
Full text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1678 din 23 iunie 2017 pronunţată de Judecătoria Lugoj în Dosar nr. x/2017 a fost respinsă plângerea de carte funciară formulată de petenta A. în contradictoriu cu intimata SC B. SRL împotriva Încheierii de respingere nr. 38762 din 5 decembrie 2016 a OCPI-BCPI Lugoj.
Apelul declarat de petentă împotriva sentinţei a fost respins, ca nefondat, prin Decizia civilă nr. 392/A din 2 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Timiş.
Împotriva deciziei petenta A. a declarat recurs.
Prin Decizia civilă nr. 156 din data de 19 septembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petentă împotriva Deciziei civile nr. 392/A din 2 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Timiş. Decizia a fost pronunţată cu menţiunea definitivă.
Împotriva acestei decizii, petenta A. a formulat recurs, cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. "Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.", iar art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Coroborând prevederile legale mai sus citate, rezultă că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs sunt definitive şi nu sunt supuse căii de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, precum şi faţă de împrejurarea că hotărârea atacată este definitivă, fiind pronunţată într-un alt recurs, se constată că decizia recurată nu mai este supusă căii de atac recursului.
Pentru toate aceste considerente şi având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul formulat, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva Deciziei civile nr. 156 din data de 19 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - LM