Extraordinary appeal for annulment inadmissible against filtering procedure decision not subject to any further appeal

Şedinţa publică din data de 6 martie 2019

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 3 ianuarie 2019 sub nr. x/2019 contestatorul A. a solicitat anularea Deciziei nr. 1917/24.11.2017 pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosar nr. x/2013, anularea Sentinţei nr. 501/2014 a Tribunalului Gorj, cu consecinţa rămânerii definitive şi irevocabile a Sentinţei nr. 200/2014, prin care Primăria Glogova a fost obligată la emiterea documentaţiei aferentă titlului de proprietate având ca obiect terenurile solicitate de contestator în dosarul de fond, spre a fi restituite.

Contestatorul a arătat că prin prezenta cerere doreşte casarea hotărârii contestate doar cu privire la terenul având destinaţia vegetaţie forestieră şi că înţelege să invoce incompatibilitatea completelor I şi II de la Curtea de Apel Craiova, care s-au pronunţat pe competenţă şi au trimis dosarul la Înalta Curte, deşi contestatorul a solicitat judecarea cauzei de către Curtea de Apel Craiova.

De asemenea, învederează că prin refuzul justiţiei de a i se face dreptate sunt încălcate drepturi procesuale fundamentale şi legile fondului funciar, pe baza cărora se retrocedează, iar nu se confiscă, terenuri în raport de care s-a făcut dovada dreptului de proprietate, cum este situaţia din prezenta cauză.

Ataşat acestei cereri, contestatorul a depus, în copie, un înscris datat 10.12.2018, prin care a arătat că declară contestaţie în anulare atât împotriva Deciziei nr. 1917/24.11.2017, cât şi împotriva Deciziei nr. 81/02.04.2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători.

Referitor la această ultimă decizie, contestatorul a arătat că judecătorii care au pronunţat-o nu au luat în discuţie fondul cauzei şi nu au analizat probele dosarului pentru a observa legalitatea Sentinţei nr. 200/2014 şi faptul că apelul prin care aceasta a fost desfiinţată este nul, respectiv Decizia nr. 501/2014 nu corespunde legii.

Cauza a fost soluţionată în apel în contradictoriu cu persoane fără calitate procesuală, cu încălcarea drepturilor procesuale ale contestatorului, a normelor legilor fondului funciar şi a dispoziţiilor constituţionale, fără a se face verificările impuse de lege cu privire la terenurile cu vegetaţie forestieră pentru care contestatorul a solicitat emiterea titlului de proprietate.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu prealabil, referitor la înscrisul datat 10.01.2018 ataşat prezentei contestaţii în anulare îndreptată împotriva Deciziei nr. 1917/24.11.2017, se constată că acesta a fost depus ca simplu înscris, în susţinerea contestaţiei în anulare, iar nu ca o cerere distinctă care să impună analizarea ca atare, astfel încât analiza instanţei se va realiza asupra cererii datate 03.01.2019, având ca obiect exercitarea căii extraordinare de atac împotriva deciziei mai sus menţionate.

Astfel, se reţine că împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita doar căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 503 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata". De asemenea, alin. (2) al art. 503 din acelaşi cod face referire la hotărârile instanţei de recurs şi motivele pentru care acestea pot fi atacate cu contestaţie în anulare.

În raport cu aceste prevederi, contestaţia în anulare exercitată în alte condiţii decât cele expres reglementate nu poate fi primită.

Această concluzie este susţinută şi de principiul legalităţii căilor de atac, principiu reglementat prin dispoziţiile art. 457 C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din cuprinsul ei.

Este necesar însă, ca aspect de admisibilitate, ca pe lângă motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestaţia în anulare să fie susceptibilă de exerciţiul acestei căi de atac.

Or, în speţă, se constată că prin Decizia nr. 1917/24.11.2017 supusă contestaţiei în anulare a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 196/17.05.2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Această decizie a fost pronunţată în procedura filtru reglementată de art. 493 C. proc. civ., fiind incidente dispoziţiile alin. (5) ale acestui articol, conform cărora "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 (...) anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă că demersul contestatorului s-a îndreptat împotriva unei decizii pronunţată în procedura filtru, nesusceptibilă de vreo cale de atac.

Prin urmare, întrucât hotărârea menţionată nu are deschisă nicio cale de atac, contestaţia în anulare va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., domiciliat în comuna Glogova, jud. Gorj, împotriva Deciziei nr. 1917 din 24 noiembrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatele Comisia locală de fond funciar Glogova, cu sediul în comuna Glogova, judeţul Gorj, Comisia judeţeană de fond funciar Gorj, cu sediul în Târgu Jiu, judeţul Gorj, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, cu sediul în judeţul Gorj.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 6 martie 2019.

Procesat de GGC - NN