Admissibility of pre-final clarification of judgment device and sufficiency of cross-referenced reasoning in clarification orders

Deliberând, asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:

1. Hotărârea instanţei de apel

Prin Decizia civilă nr. 679 din 10 septembrie 2018, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâţii Primarul municipiului Bacău, SC A. SRL şi SC B. SA Humeiuşi împotriva încheierii din 20 octombrie 2016 pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2012.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că cererea de lămurire dispozitiv nu este condiţionată de lege cu privire la data formulării sale de rămânerea definitivă sau irevocabilă a hotărârii a cărei lămurire se solicită, din contră, reprezentând o instituţie care urmăreşte îndreptarea numitor neregularităţi care ar putea face obiectul apelului, recursului sau revizuirii.

Chiar dacă obligativitatea parcurgerii unei asemenea etape în faţa instanţei care a pronunţat hotărârea este prevăzută expres abia în art. 445 C. proc. civ., anterior doctrina şi practica judiciară considerase că parcurgerea procedurii prevăzute de art. 2811 din vechiul C. proc. civ. este specială şi obligatorie, partea fiind obligată să se adreseze mai întâi cu cerere de lămurire, fără ca această cerere să poată face, direct, obiectul apelului sau recursului. Prin urmare, excepţia prematurităţii a fost în mod corect respinsă de prima instanţă.

Cu privire la nemotivarea cererii de lămurire, instanţa de apel a apreciat că deşi instanţa de fond a tratat sumar motivele soluţiei sale, totuşi încheierea de lămurire, chiar dacă reprezintă o hotărâre judecătorească în sens larg, nu poate fi supusă aceloraşi exigenţe ca sentinţele şi deciziile prin care se soluţionează fondul cauzei; cum prin încheierea de lămurire instanţa nu a făcut altceva decât să enumereze explicit bunurile imobile şi suprafeţele acestora identificate în raportul de expertiză, este evident că nu există alte raţionamente decât cele din sentinţa lămurită, motivul admiterii cererii de lămurire fiind doar explicitarea insuficientă/incompletă a dispozitivului, fără ca prin aceasta să aibă loc o modificare a soluţiei iniţiale. Pe de altă parte art. 297 alin. (1) C. proc. civ. nu prevede obligativitatea trimiterii cauzei spre rejudecare în situaţia nemotivării sau motivării deficitare/insuficiente a hotărârii apelate.

În fine, dacă dispozitivul sentinţei a fost clar şi înainte, nu se vede vătămarea care ar putea exista după explicitarea mai amănunţită a acestuia, considerente pentru care instanţa va respinge apelurile ca nefondate.

Referitor la cererea reclamantului - intimat de acordare a cheltuielilor de judecată instanţa de apel a reţinut incidenţa art. 2813 alin. (2), potrivit căruia cheltuielile de judecată ocazionate de lămurirea dispozitivului nu pot fi puse în sarcina vreunei părţi.

2. Recursurile

2.1. Motive

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs petenta SC A. SRL şi intimata SC B. SA Humeiuşi.

1. Criticile formulate de petentă, încadrate în drept în prevederile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ., vizează următoarele aspecte:

În mod greşit a fost respinsă excepţia de prematuritate de către prima instanţă, iar instanţa de apel nu a analizat acest motiv prin prisma criticilor recurentei.

Atât cu privire la împrejurarea că instanţa nu a individualizat bunurile de restituit, cât şi cu privire la faptul că în considerente instanţa a reţinut că ar subzista obligaţia petentei de a emite decizie de restituire pentru suprafaţa de 1.527 mp teren, fără a motiva hotărârea, petenta a formulat recurs.

Fiind pusă în discuţie în apelul pe fond şi problema suprafeţei de teren pentru care s-ar pune problema emiterii deciziei, instanţa în faţa căreia s-au solicitat lămuriri trebuia să constate că aceasta este o problemă supusă discuţiei în apel, o problemă de fond şi nu una care să poată fi soluţionată printr-o lămurire de dispozitiv.

Ca atare, cererea de lămurire este prematură.

Instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii, în condiţiile în care art. 261 C. proc. civ. nu face nicio distincţie între hotărârile pronunţate în fond şi încheieri. Faptul că instanţa de fond nu a motivat în ce modalitate a ajuns la soluţia obligării petentei de a emite o decizie de retrocedare a unui teren mai mare decât deţine în proprietate o pune în imposibilitate de a formula apărări pe fond în apelul promovat împotriva sentinţei.

Faţă de stadiul soluţionării cauzei nu se justifica necesitatea unei lămuriri a dispozitivului întrucât chestiunile privind atât suprafaţa de teren, cât şi dreptul la restituirea în natură fac obiectul apelului promovat împotriva sentinţei.

Pe fondul cauzei, petenta a invocat şi lipsa calităţii procesuale, motivate de faptul că este societate cu capital integral privat.

2. SC B. SA Humeiuşi a criticat hotărârea instanţei de apel pentru următoarele motive:

Instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C. proc. civ.

Dosarul a fost repartizat iniţial la un complet de apeluri care a considerat că nu este legal învestit, având în vedere existenţa dosarului de fond, suspendat în apel la Curtea de apel Bacău. Dosarul a ajuns la preşedintele curţii de apel, care a pus în discuţia Colegiului de Conducere această chestiune şi s-a hotărât ca dosarul să fie judecat de completul iniţial învestit.

În mod nelegal dosarul a ajuns la un complet de recursuri, care nu a fost învestit cu judecarea apelului dosarului iniţial. Completul de recursuri a constatat că nu este legal sesizat cu judecata unui apel şi a hotărât să judece dosarul într-un complet de apeluri format din judecătorii C. şi D. Faţă de hotărârea Colegiului de conducere care a stabilit ca dosarul să fie judecat de completul iniţial învestit, dosarul trebuia să fie judecat de judecătorii D. şi E.

Instanţa de apel a judecat cu procedura viciată cu părţile din dosar, întrucât citaţiile erau nule faţă de lipsa orei din cuprinsul lor, ceea ce constituie motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

De asemenea, calitatea părţilor a fost indicată greşit în citaţii, acestea fiind citate pentru recurs în calitate de apelant-pârât.

Pe fond, hotărârea conţine motive contradictorii. Greşit a considerat instanţa de apel că hotărârea de lămurire a dispozitivului nu trebuie motivată, cu încălcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

2.2. Analiza recursurilor

Recursurile nu sunt întemeiate şi vor fi respinse în sensul celor ce urmează:

1. Cât priveşte recursul SC A. SRL:

În mod corect a fost respinsă excepţia de prematuritate, invocată de recurentă prin raportare la existenţa unui dosar de apel în care s-a dedus judecăţii critica împotriva obligării sale la emiterea unei dispoziţii de restituire în natură a terenului în suprafaţă de 1.527 mp.

Critica este neîntemeiată întrucât, în primul rând, excepţia prematurităţii poate fi invocată atunci când dreptul subiectiv dedus judecăţii nu este actual, fiind supus unui termen sau condiţii suspensive care nu s-au împlinit la momentul pornirii procesului. Or, în speţă nu s-a pus o asemenea problemă, ceea ce au avut de analizat instanţele fiind o chestiune de ordin procedural. Împrejurarea că se cere lămurirea unei hotărâri care nu este executorie nu poate fi considerată un impediment de natură să justifice prematuritatea, câtă vreme nu există niciun text care să impună lămurirea exclusiv a unei hotărâri susceptibile de executare. Orice hotărâre judecătorească trebuie să conţină adevărul judiciar, acesta neputând fi considerat doar un atribut al hotărârii irevocabile.

În al doilea rând, câtă vreme art. 2812 a C. proc. civ. arată că îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispoziţiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condiţiile art. 281 - 2812 C. proc. civ., înseamnă că este stabilită, implicit, şi "ordinea" în care se poate recurge la aceste căi procedurale de obţinere a îndreptării, lămuririi, înlăturării dispoziţiilor potrivnice sau completării hotărârii. Cum invocarea acestor chestiuni pe calea apelului sau recursului este inadmisibilă, înseamnă că procedura specială instituită prin art. 281 - 2812 C. proc. civ. - singura la care se poate recurge - are prioritate.

În consecinţă, instanţa de apel a făcut aplicarea corectă a prevederilor legale sus-menţionate atunci când a respins critica privitoare la prematuritatea lămuririi hotărârii.

Nu a fost găsită întemeiată nici critica privitoare la nemotivarea încheierii date asupra lămuririi Sentinţei civile nr. 1.072/D/2016 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă.

Prevederile art. 2811 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora încheierea dată asupra lămuririi se va ataşa la hotărâre, atât în dosarul cauzei, cât şi în dosarul de hotărâri al instanţei trebuie înţelese în sensul că încheierea face corp comun cu hotărârea a cărei lămurire se cere. În aceste condiţii, dacă în încheiere se arată că instanţa admite cererea de lămurire a dispozitivului "pronunţându-se în sensul celor deja reţinute în considerentele sentinţei", nu se poate susţine că se impune anularea încheierii pentru nemotivare. Într-adevăr, considerentele încheierii sunt sumare, dar prin trimiterea la considerentele sentinţei a cărei lămurire s-a cerut, în condiţiile în care au fost arătate şi motivele pentru care s-a cerut lămurirea, exigenţa impusă oricărei hotărâri judecătoreşti de art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a fost respectată.

Având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte a considerat că recursul formulat de petenta SC A. SRL nu este întemeiat, criticile formulate neîntrunind cerinţele art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., astfel cum au fost invocate;

2. Cât priveşte recursul SC B. SA Humeiuşi:

Completul de judecată care a soluţionat apelul a fost alcătuit în mod legal. Astfel, prin rezoluţia întocmită la data de 11 mai 2018 s-a arătat că, faţă de Hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel nr. 37 din 11 mai 2018, adoptată în temeiul art. 7 alin. (1) lit. g) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, s-a stabilit ca apelul să fie judecat de completul iniţial învestit, respectiv R2. Cum primii judecători din completul de la primul termen de judecată - 12 februarie 2018 - au fost C. şi D., în mod corect apelurile au fost soluţionate în această compunere. Prin urmare, critica formulată nu întruneşte cerinţele art. 304 pct. 1 C. proc. civ.

Nu este întemeiată nici critica vizând nelegala citare, în condiţiile în care recurenta invocă faptul că alte părţi nu au fost legal citate. Întrucât folosul procedural obţinut prin invocarea nelegalităţii procedurii de citare constă în refacerea citării cu respectarea dispoziţiilor legii, partea care a fost legal citată nu are interesul de a invoca nelegala citare a unei alte părţi. În consecinţă, critica nu întruneşte cerinţele art. 304 pct. 5 C. proc. civ.

În fine, nu este întemeiată nici critica legată de motivarea hotărârii recurate.

În primul rând, hotărârea nu cuprinde considerente contradictorii, nefiind identificate argumente care să se contrazică în privinţa opiniei instanţei de apel asupra modului în care poate fi motivată încheierea dată asupra cererii de lămurire a dispozitivului.

În al doilea rând, faptul că instanţa de apel a apreciat că încheierea dată asupra cererii de lămurire poate fi socotită motivată prin simpla trimitere la considerentele hotărârii în care fusese dezvoltat pe larg motivul pentru care s-a pronunţat o anumită soluţie, nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii, în sensul art. 304 pct. 7 C. proc. civ.

Astfel, susţinerile instanţei de apel trebuie înţelese în sensul că încheierea de lămurire nu trebuie să conţină o nouă motivare a soluţiei, dacă aceasta se regăseşte pe larg în considerentele hotărârii lămurite, ci este suficient ca din motivare să rezulte că se impune lămurirea. Or, verificând Sentinţa civilă nr. 1.072/D din 11 noiembrie 2016 a Tribunalului Bacău, secţia I civilă, Înalta Curte a constatat că soluţia la care s-a făcut trimitere în încheierea de lămurire este pe larg motivată.

Având în vedere cele mai sus reţinute, în temeiul art. 312 C. proc. civ. recursurile au fost respinse, cu consecinţa rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petenta SC A. SRL şi de intimata SC B. SA Humeiuşi împotriva Deciziei civile nr. 679 din data de 10 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2019.

Procesat de ED