Citizen’s intervention appeal nullified for lack of statutory casation grounds, upholding refusal.

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin practicaua Deciziei nr. 1005 A din 25 septembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a respins cererea de intervenţie formulată de A.

S-a constatat că formularea unei cereri de intervenţie poate fi făcută sub condiţia justificării de către persoana care a promovat-o a unui interes sau drept aflat în legătură cu procesul. În cauză, raportat la obiectul acţiunii, s-a reţinut că intervenientul nu justifică un interes sau drept personal, pe care să se întemeieze cererea sa, aspectele invocate de parte neprezentând semnificaţie în contextul art. 61 C. proc. civ.

Împotriva acestei dispoziţii a curţii de apel, de respingere a cererii de intervenţie accesorie, a declarat recurs A.

Recurentul a arătat că statul este format din cetăţeni, iar terenurile statului sunt terenurile cetăţenilor.

Plecând de la premisa expusă, recurentul a considerat că are interes ca Ordinul Prefectului nr. 27 din 23 ianuarie 2008 să fie cercetat în conformitate cu art. 22 C. proc. civ.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 22 octombrie 2018, a stabilit prezentul termen de judecată, în şedinţă publică, cu citare părţi, în vederea soluţionării recursului, în raport de dispoziţiile art. 64 alin. (4) C. proc. civ.

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 487 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs, motivele de casare fiind limitativ prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar art. 489 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de ordine publică.

În speţă, verificând cererea de recurs, se constată că nu s-a realizat încadrarea motivelor formulate în cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul limitându-se a face consideraţii de ordin general, care, în opinia sa, îl îndreptăţesc la admiterea cererii de intervenţie accesorie.

Se reţine, în aceste condiţii, că recurentul nu a dedus judecăţii critici care să se încadreze în motivele de casare prevăzute limitativ la pct. 1-8 ale art. 488 C. proc. civ. şi prin care să arate în ce constă nelegalitatea soluţiei pronunţate de curtea de apel de respingere a cererii sale.

Prin urmare, văzând dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 488 din cod şi cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va constata nulitatea căii de atac exercitate în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a dispoziţiei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de titularul cererii de intervenţie A. împotriva dispoziţiei din cuprinsul Deciziei nr. 1005 A din 25 septembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care s-a respins cererea de intervenţie accesorie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV