Inadmissibility of cassation appeal against final labor dispute judgment and annulment complaint decision
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (ICCJ) dismissed the plaintiff's appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal's decision to reject the annulment complaint in force, thereby upholding the final dismissal of the employee's claim against the former employer. The dispute involved a labor conflict where the employee sought to have their work period (1976–2001) classified as second-group hazardous labor for pension purposes; the trial court granted this classification, but the Court of Appeal reversed the decision, and the plaintiff’s subsequent annulment complaint was also rejected by the appellate court. The decisive legal basis was the principle of legality of appeals (Art. 457 CPC) and specific statutory limitations (Art. 483, Art. 634 CPC, and Art. XVIII of Law No. 2/2013), which established that judgments in labor disputes and subsequent annulment rulings are final and not subject to appeal (*recurs*), rendering the plaintiff's filing procedurally invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 508 alin. (4) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against final labor dispute judgment and annulment complaint decision: Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 1790/F/20.11.2017, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, s-a admis cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L.; s-a constatat că activitatea desfăşurată de reclamant în perioada 16.03.1976 - 01.04.2001, în funcţia de subinginer în cadrul fostelor C., D., S.C. E. S.A. Ialomiţa, S.C. F. S.A. Ialomiţa, se încadrează în grupa a II-a de muncă, în procent de 100% din timpul efectiv lucrat.
Prin Decizia civilă nr. 984/02.03.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admis apelul declarat de apelanta S.C. B. S.R.L împotriva Sentinţei civile nr. 1790/20.11.2017 a Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă. A fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că s-a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
La data de 26.04.2018, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile 984/02.03.2018, pronunţate de aceeaşi instanţă.
Prin Decizia nr. 2641 din 12 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 984/02.03.2018 a aceleiaşi instanţe.
Împotriva Deciziei nr. 2641 din 12 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declarat recurs contestatorul A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte, prin rezoluţia din data de 01 octombrie 2018, a luat act de raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului prevăzut de art. 493 din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia pentru ca părţile să poată formula un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicarea lui, în conformitate cu art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin raportul întocmit în cauză, la data de 01 octombrie 2018, s-a reţinut faptul că s-a declarat o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti care nu este supusă recursului.
Părţile au depus punct de vedere la raport conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluţia din data de 01 octombrie 2018, s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 20 noiembrie 2018, fără citarea părţilor.
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, reţinută prin raportul întocmit în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., "hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată".
Litigiul iniţiat de reclamantul A. are ca obiect un conflict de muncă aşa cum este acesta definit prin dispoziţiile art. 266 din C. muncii, potrivit cărora sunt conflicte de muncă litigiile având ca obiect încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de Codul muncii, precum şi cererile privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit aceluiaşi cod.
Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Totodată, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., hotărârile pronunţate în cererile privitoare la conflicte de muncă nu sunt supuse recursului, fiind supuse numai apelului la curtea de apel.
Aşadar, Decizia civilă nr. 984/02.03.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care a fost admis apelul îndreptat împotriva soluţiei instanţei de fond, într-un litigiu de muncă, nu este supusă căii de atac a recursului.
De asemenea, în raport de dispoziţiile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., Decizia nr. 2641 din 12 iunie 2018, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 984/02.03.2018 a aceleiaşi instanţe, este la rândul său definitivă, nefiind supusă căii de atac a recursului.
În consecinţă, Decizia nr. 2641 din 12 iunie 2018, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a soluţionat cererea de contestaţie în anulare îndreptată împotriva hotărârii instanţei de apel, pronunţată într-un litigiu de muncă, nu poate fi atacată cu recurs.
Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
În consecinţă, pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 2641 din 12 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" declarată de contestatorul A. împotriva Deciziei civile nr. 2641 din 12 iunie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - NN