Inadmissibility of cassation appeal against preliminary interlocutory ruling on recusal procedure

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia împotriva Deciziei nr. 141285 din 13 iulie 2016 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N. înregistrată sub nr. x/2016 pe rolul Tribunalului Buzău, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N., Comisia de Contestaţii a M.Ap. N. şi Serviciul de Informaţii Externe solicitând modificarea pct. B7 din decizia de pensie, întrucât, deşi a fost trecut în rezervă în baza art. 85 lit. g) din Statutul cadrelor militare, conform datelor înscrise în fişa de pensie, decizia conţine, în mod eronat, lit. a); modificarea gradului din decizia de pensie, care este folosit şi în corespondenţă, din căpitan (r) în locotenent colonel (r), conform adeverinţei nr. x/22.01.2016, emisă de CMJ Buzău, aflată la dosarul de pensie, aspect care, în mod evident, nu modifica drepturile de pensie, gradul de căpitan fiind gradul cu care a fost trecut în rezervă; refacerea fişei de pensie, respectiv înlocuirea soldei de funcţie de la punctul 7 lit. a) din fisa de pensie cu salariul de la instituţia civilă, actualizat la data de 1 ianuarie 2016, conform art. 28 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, modificată de O.U.G. nr. 57/2015, precum şi modificarea pct. 7 lit. g), prin acordarea sporurilor legale, şi recalcularea, pe aceasta bază, a drepturilor de pensie; actualizarea pensiei pe baza majorării salariului de la instituţia civilă începând cu luna mai 2016, în conformitate cu art. 60 din Legea nr. 223/2015.

Prin Sentinţa nr. 99/2017 din 13 februarie 2017, Tribunalul Buzău, secţia I civilă, Completul specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei Sectoriale de Pensii invocată de pârâtul M.Ap. N.

A admis, ca întemeiată, contestaţia formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Sectorială de Pensii a M.Ap. N., Comisia de Contestaţii a M.Ap. N. şi Serviciul de Informaţii Externe.

A dispus refacerea fişei de pensie de către UM prin menţionarea şi a veniturilor realizate şi consemnate în adeverinţa nr. x/17.02.2016 eliberată de MECRMA.

A dispus anularea Deciziei de pensie nr. 141285/1 din 17 iulie 2015 şi a obligat Casa Sectorială de Pensii să emită o nouă decizie prin luarea în calcul şi a veniturilor realizate conform Adeverinţei nr. x/17.02.2016 pentru perioada aleasă de reclamant 01.08.1996 - 31.01.1997.

Prin Sentinţa civilă nr. 401 din 8 mai 2017, Tribunalul Buzău, secţia I civilă, Completul specializat - conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis, în parte, cererea privind lămurirea înţelesul şi completarea dispozitivului Sentinţei civile nr. 99 din 13 februarie 2017 pronunţată de Tribunalul Buzău în dosarul civil nr. x/2016 formulată de reclamantul A..

A lămurit înţelesul şi aplicarea dispozitivului Sentinţei civile nr. 99 din 13 februarie 2017 în sensul că drepturile de pensie vor fi stabilite atât pe baza drepturilor de soldă militare plătite de SIE şi stabilite în fişa de pensie cu privire la situaţia soldelor brute lunare actualizate la funcţia de bază în perioada 01.08.1996 - 31.01.1997 cât şi în baza adeverinţei nr. x/17.02.2016 eliberată de M.E.C.R.M.A. pentru perioada 01.08.1996 - 31.01.1997.

A completat Sentinţa civilă nr. 99 din 13 februarie 2017, în sensul că, la emiterea noii decizii de pensie, Casa Sectorială de Pensii va avea în vedere veniturile realizate menţionate în adeverinţa nr. x/17.02.2016 emisă de M.E.C.R.M.A. pentru perioada 01.08.1996 - 31.01.1997 ce vor fi actualizate din oficiu de către Casa Sectorială de Pensii, având în vedere majorările intervenite în perioada 01.01.2016 - 13.07.2016 (data emiterii deciziei de pensie nr. x/13.07.2016) pentru funcţia de şef serviciu în cadrul M.E.C.R.M.A.

A respins celelalte capete de cerere.

Împotriva acestor decizii au declarat apel reclamantul A. şi pârâţii Casa de Pensii Sectorială a M.Ap. N., reprezentată de Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul de Informaţii Externe.

Apelurile au fost înregistrate la Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, sub nr. x/2016.

Prin Încheierea din 21 februarie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, faţă de cererea de recuzare a completului de judecată formulată la termenul din 21 februarie 2018, de apelantul-reclamant A., în temeiul art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, a pus în vedere apelantului-reclamant A. să timbreze cererea de recuzare cu 100 RON taxă judiciară de timbru pentru fiecare judecător recuzat.

A pus în vedere apelantului-reclamant A. să depună, în termen de 5 zile, cererea de recuzare în formă scrisă, însoţită de originalul taxei judiciare de timbru.

A dispus înaintarea cererii de recuzare preşedintelui secţiei I civilă pentru a stabili componenţa completului care va judeca cererea de recuzare, potrivit art. 110 din ROI, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015.

A dispus amânarea judecării cauzei la 18 aprilie 2018.

Împotriva încheierii de şedinţă din 21 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a susţinut, în esenţă, că motivele dispuse de instanţă, prin încheiere, sunt insuficient motivate sau motivele sunt contradictorii pentru că: instanţa a trecut direct de la analiza excepţiilor direct la dezbaterea fondului, fără a îndeplini dispoziţiile prevăzute de art. 237 C. proc. civ. instanţa a unit excepţiile cu fondul; instanţa a refuzat solicitarea reclamantului de dezlegare a unor chestiuni de drept conform art. 519 C. proc. civ. instanţa a refuzat să pună în aplicare Decizia nr. 9/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea şi aplicarea art. 84 alin. (1) C. proc. civ. instanţa nu a respectat cerinţele de formă privind redactarea hotărârilor întrucât unele excepţii în legătură cu care instanţa a precizat că urmează să le respingă nu au fost respinse în fapt, această soluţie nefiind reluată în dispozitivul hotărârii astfel cum prevede art. 233 şi art. 425 C. proc. civ. instanţa s-a antepronunţat asupra excepţiei privind lipsa calităţii de reprezentat a Oficiului Juridic al SIE.

S-a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, întocmit conform art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a opinat că recursul nu este admisibil, fiind declarat împotriva unei încheieri premergătoare care nu poate fi atacată decât odată cu fondul.

Prin punctul de vedere la raport formulat de recurentul-reclamant s-a susţinut că recursul este admisibil.

Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborate cu art. 499 teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Încheierea de şedinţă reprezintă actul procedural în care se consemnează conţinutul dezbaterilor din cadrul unei şedinţe de judecată, reprezentând o sinteză fidelă a activităţii desfăşurate în instanţă de toţi participanţii procesuali.

Încheierile de şedinţă preced în mod firesc hotărârea finală, motiv pentru care chiar C. proc. civ. le denumeşte încheieri premergătoare, art. 235 C. proc. civ. statuând că "Instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase" .

Potrivit art. 466 alin. (4) C. proc. civ. "Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel."

Art. 483 C. proc. civ. prevede care sunt hotărârile judecătoreşti care pot face obiectul recursului, alin. (1) al art. 483 statuând că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."

Este de reţinut, totodată, că dispoziţiile de procedură privind judecata în apel se aplică şi în materie de recurs, în condiţiile determinate de art. 494 C. proc. civ. ("Dispoziţiile de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secţiune." - nn. Secţiunea I a Cap. III Căile extraordinare de atac).

Aşa fiind, încheierile premergătoare se pot ataca, în principiu, numai o dată cu fondul cauzei, aceasta reprezentând regula şi în materie de recurs, concluzie care reiese din coroborarea dispoziţiilor art. 466 cu cele ale art. 494 din C. proc. civ., republicat.

În speţă, cu privire la motivele invocate de recurentul-reclamant în motivarea cererii de recurs sunt de relevat următoarele aspecte:

Din verificarea încheierii recurate - încheierea din 21 februarie 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă - reiese că s-au invocat şi s-au pus în discuţie mai multe aspecte litigioase cu privire la cauza pendinte pe rolul instanţei de apel precum şi mai multe excepţii, cu privire la care s-au pus concluzii, instanţa dispunând unirea excepţiilor cu fondul cererilor de apel, toate dezbaterile şi concluziile fiind consemnate în practicaua încheierii.

Tot din practicaua încheierii reiese că, după consemnarea concluziilor părţilor prezente, "Apelantul A., având cuvântul, arată că înţelege să recuze completul de judecată" - paragraful final al practicalei încheierii recurate (pagina 9 a încheierii de şedinţă din 21 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă).

Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, având în vedere cererea de recuzare formulată verbal de apelantul-reclamant A., prin dispozitivul încheierii în temeiul art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, a pus în vedere apelantului-reclamant A. să timbreze cererea de recuzare cu 100 RON taxă judiciară de timbru pentru fiecare judecător recuzat.

A pus în vedere apelantului-reclamant A. să depună, în termen de 5 zile, cererea de recuzare în formă scrisă, însoţită de originalul taxei judiciare de timbru.

A dispus înaintarea cererii de recuzare preşedintelui secţiei I civilă, pentru a stabili componenţa completului care va judeca cererea de recuzare, potrivit art. 110 din ROI, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375/2015.

A dispus amânarea judecării cauzei la 18 aprilie 2018.

Aşa fiind, încheierea prin care instanţa de apel a dispus aceste măsuri procedurale în vederea soluţionării cererii de recuzare formulată de apelantul-reclamant este o încheiere premergătoare cu privire la care sunt incidente dispoziţiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 494 C. proc. civ.

Nefiind o încheiere prin care să se fi soluţionat aspecte legate de fondul cauzei, în raport de textele legale menţionate, încheierea atacată nu este susceptibilă de recurs, fiind o încheiere premergătoare care nu poate fi atacată decât odată cu fondul, respectiv odată cu hotărârea prin care se soluţionează apelurile declarate în cauză.

Înalta Curte, având în vedere considerentele expuse, urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 21 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 21 februarie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2016.

Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CL