Employment wage and leave dispute: cassation appeal dismissed as inadmissible due to statutory prohibition on appeal in labor matters
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal on cassation filed by the employer, thereby upholding the final judgment of the Court of Appeal that had dismissed the employer's appeal and upheld the first-instance decision obliging the employer to pay outstanding salary, compensation for unused leave, and associated interest to the employee. The dispute concerned an employment law claim for unpaid wages and leave compensation from February 2016 to March 2017, where the employer challenged the appellate decision without providing valid grounds for cassation. Relying on Article XVIII paragraph (2) of Law No. 2/2013, the court determined that judgments in labor disputes initiated before the deadline (extended to December 31, 2018) were not subject to cassation, rendering the appellate decision final under Articles 634(1)(4) and 483(2) of the Code of Civil Procedure, and clarifying that the right to a fair trial does not mandate a third instance of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 427 alin. (1) C. proc. civ; Employment wage and leave dispute: cassation appeal dismissed as inadmissible due to statutory prohibition on appeal in labor matters: The dispute concerned an employment law claim for unpaid wages and leave compensation from February 2016 to March 2017, where the employer challenged the appellate decision without providing valid grounds for cassation. Relying on Article XVIII paragraph (2) of Law No. 2/2013, the court determined that judgments in labor disputes initiated before the deadline (extended to December 31, 2018) were not subject to cassation, rendering the appellate decision final under Articles 634(1)(4) and 483(2) of the Code of Civil Procedure, and clarifying that the right to a fair trial does not mandate a third instance of jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the dispositive to establish that the decision dismissing the appeal on cassation is not subject to any further appeal.
Cited in the dispositive to mandate the communication of the final decision to the parties.
Full text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 31.05.2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, a solicitat obligarea acesteia la plata drepturilor salariale aferente perioadei 06.02.2016 - 31.03.2017, precum şi contravaloarea concediului de odihnă neefectuat, drepturi care vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală, calculate de la scadenţă şi până la data plăţii efective, precum şi la plata daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 4257 din 6 decembrie 2017, Tribunalul Argeş a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, cu obligarea acesteia din urmă la plata drepturile salariale cuvenite reclamantului pentru perioada 06.02.2016 - 31.03.2017, precum şi la contravaloarea concediului de odihnă neefectuat, drepturi care vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi cu dobânda legală, calculate de la scadenţă şi până la data plăţii efective.
Prin Decizia nr. 2009 din 14 iunie 2018, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta SC B. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 4257 din 6 decembrie 2017 a Tribunalului Argeş.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC B. SRL, considerând-o nelegală, fără a formula, însă, motive de recurs.
Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte reţine următoarele:
Obiectul prezentului dosar se încadrează în sfera cererilor privitoare la conflictele de muncă şi de asigurări sociale, reprezentând o acţiune formulată la data de 31 mai 2017, prin care reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, a solicitat obligarea acesteia la plata drepturilor salariale aferente perioadei 06.02.2016 - 31.03.2017, precum şi contravaloarea concediului de odihnă neefectuat.
Conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.:
"În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care, prin O.U.G. nr. 65/2015, a fost extins până la data de 31 decembrie 2016 şi, ulterior, prin O.U.G. nr. 95/2016, până la data de 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."
În speţă, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin Decizia nr. 2009 din data de 14 iunie 2018, a soluţionat apelul declarat de pârâta SC B. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 4257 din 6 decembrie 2017 a Tribunalului Argeş. Decizia este definitivă.
Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs", iar dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ. prevăd că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Textele procedurale enunţate reglementează posibilitatea ca anumite categorii de hotărâri să fie atacate numai cu apel, ceea ce configurează într-un mod mai pronunţat faţă de vechea reglementare caracterul recursului de cale extraordinară de atac.
De asemenea, modul de reglementare a căilor de atac nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este aceasta consacrată de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât dreptul la un tribunal nu impune obligativitatea dublului grad de jurisdicţie în materie civilă sau instituirea căii de atac a recursului în toate materiile, dacă accesul la un tribunal cu plenitudine de jurisdicţie este efectiv, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.
Aşadar, accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie, acest drept putând fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte.
Faţă de considerentele expuse, Decizia civilă nr. 2009 din data de 14 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti nu este supusă căii de atac a recursului, Înalta Curte urmând să respingă recursul declarat de pârâta SC B. SRL, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta SC B. SRL împotriva Deciziei civile nr. 2009 din data de 14 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CL