Recourse inadmissible against judgment on cassation appeal for finality of labor dispute proceedings
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court's decision to reject the application for cassation, which confirmed the appellate court's dismissal of the appeal against the first-instance judgment dismissing the claim. The dispute concerned a labor law claim for a retirement bonus of 39,950 RON plus legal interest, where the plaintiff attempted to challenge the court’s decision on the application for cassation. The court held that under Article 508(4) of the Civil Procedure Code, the judgment ruling on an application for cassation is subject to the same appeals as the underlying judgment; since the appellate decision on the appeal against the first-instance judgment was final under Articles 457(1), 460, 634(1)(4), and 483(2) of the Civil Procedure Code, the subsequent decision on the cassation application was not susceptible to further appeal, rendering the recourse inadmissible under the principle of the legality of appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ, art. 460 C. proc. civ, art. 427 alin. (1) C. proc. civ; Recourse inadmissible against judgment on cassation appeal for finality of labor dispute proceedings: Dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 24 noiembrie 2014, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei SC B. SA la plata sumei de 39.950 RON cu titlu de premiu de pensionare şi a dobânzii legale corespunzătoare sumei.
Prin Sentinţa nr. 3308 din 8 mai 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta SC B. SA.
Prin Decizia nr. 5870 din 29 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 3308 din 8 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Prin Decizia nr. 1836 din 25 aprilie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca neîntemeiată, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 5870 din 29 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs contestatoarea A., solicitând casarea hotărârii.
Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte reţine următoarele:
Dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Ca urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.
Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra contestaţiei în anulare este aceea că o astfel de hotărâre este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată (art. 508 alin. (4) C. proc. civ.).
În cauză, prin decizia asupra căreia s-a exercitat contestaţia în anulare (nr. 5870 din 29. noiembrie 2017), Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat apelul declarat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 3308 din 8 mai 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, această hotărâre fiind definitivă, în conformitate cu prevederile art. 457 alin. (1) şi art. 460 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 şi art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.
Pe cale de consecinţă, în aplicarea art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nici hotărârea pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare şi anume, Decizia civilă nr. 1836 din 25 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti împotriva căreia s-a exercitat prezentul recurs, nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, Înalta Curte urmând să respingă calea de atac, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei civile nr. 1836 din data de 25 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor, conform art. 427 alin. (1) C. proc. civ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CL