Property restitution revision dismissed as time-barred for failure to establish specific fraud or newly discovered evidence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the request for revision as time-barred, leaving the original final decision of July 2, 2008, which had dismissed appeals against a Court of Appeal decision ordering retrial, in force. The underlying dispute concerned a claim for the annulment of an administrative disposition and the restitution of a property (land and house) allegedly acquired by the municipality, while the revision petitioners argued that procedural irregularities, including a judge's exclusion from the courtroom and the retention of documents, constituted illegalities and crimes. Relying on Articles 322 and 324 of the Civil Procedure Code, the Court determined that the petition was filed approximately ten years after the final judgment, far exceeding the one-month limitation period for revisions based on irreconcilable or excess demands, and failed to establish specific grounds for later-discovered evidence or judicial condemnation required to restart the limitation period.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 322 C. proc. civ, art. 324 pct. 1 C. proc. civ; Property restitution revision dismissed as time-barred for failure to establish specific fraud or newly discovered evidence: În raport de această dată, cererea de revizuire este formulată după împlinirea termenului de o lună de la pronunţarea hotărârii ce se cere revizuită (2 iulie 2018), termen prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ. pentru cazurile reglementate de art. 322 pct. 1, 2 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 mai 2004, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Colceag, anularea Dispoziţiei nr. 1134/2004 emisă de pârâtă, constatarea calităţii sale de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii şi restituirea în natură a imobilului situat în comuna Colceag, sat Inoteşti, compus din teren în suprafaţă de 1000 mp şi o casă compusă din 5 camere.
Prin Sentinţa nr. 226 din 7 februarie 2007, Tribunalul Prahova a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
Prin Decizia nr. 346 din 6 septembrie 2007, Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul reclamantei, a desfiinţat sentinţa apelată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceluiaşi tribunal.
A respins apelul intervenientei B., ca nefondat.
A respins cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul C. în interesul B..
Prin Decizia nr. 4478 din 2 iulie 2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală a respins recursurile declarate de intervenientul C. şi Consiliul de Administraţie al B. împotriva Deciziei nr. 346 din 6 septembrie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă.
A respins recursul declarat de intervenienta B. împotriva încheierii din 29 noiembrie 2007, pronunţată de aceeaşi instanţă.
La data 13 august 2018, revizuienţii C. şi B., prin C. au formulat cerere de revizuire a Deciziei civile nr. 4478 din 2 iulie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în dosarul nr. x/2007.
Revizuienţii au susţinut că s-a săvârşit un cumul de ilegalităţi şi infracţiuni constând în interdicţia preşedintelui societăţii agricole de acces în sala de judecată, reţinerea telegramei din iulie 2008, respingerea cererii de amânare, lipsa procedurii de citare cu moştenitorii defuncţilor D. şi E., motive pentru care se impune admiterea cererii de revizuire.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 1, 2, 4 şi 5 C. proc. civ.
La termenul din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte a invocat excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii de revizuire, în raport de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii."
Cererea de revizuire va fi respinsă ca tardivă, pentru considerentele care succed.
Potrivit art. 322 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;
2. dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;
(...)
4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii. (...)
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; (...)
Art. 324 din acelaşi cod prevede că "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 (...) de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare (...);
3. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 4, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea instanţei penale de condamnare a judecătorului, martorului sau expertului ori de hotărârea care a declarat fals înscrisul. În lipsa unei astfel de hotărâri termenul curge de la data când partea a luat cunoştinţă de împrejurările pentru care constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, dar nu mai târziu de 3 ani de la data producerii acestora;
4. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă ori, după caz, din ziua în care partea a luat cunoştinţă de hotărârea desfiinţată sau modificată pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere; (...)
În speţă, cererea de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 4478 din 2 iulie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost formulată la data de 13 august 2018.
În raport de această dată, cererea de revizuire este formulată după împlinirea termenului de o lună de la pronunţarea hotărârii ce se cere revizuită (2 iulie 2018), termen prevăzut de art. 324 pct. 1 C. proc. civ. pentru cazurile reglementate de art. 322 pct. 1, 2 C. proc. civ.
În speţă, nu se confirmă nici existenţa vreuneia din ipotezele reglementate de art. 322 pct. 4 şi 5 C. proc. civ., criticile vizând, în mod global, presupuse "greşeli de judecată" şi "falsuri" săvârşite de către instanţe, nefiind indicate acele înscrisuri care ar fi putut atrage incidenţa dispoziţiilor menţionate, în raport de care revizuentul să se situeze în termenul de o lună prevăzut de art. 324 pct. 3 şi 4 C. proc. civ.
Astfel fiind, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca tardivă, constatând că, faţă de această soluţie, nu se mai impune examinarea excepţiei inadmisibilităţii cererii de revizuire.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii C. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 4478 din 2 iulie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în dosarul nr. x/2007.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2018.
Procesat de GGC - CL