Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3938/2018 AI generated

Exclusive territorial jurisdiction of the minor's domicile court for parental authority and custody disputes under Civil Procedure Code Article 114

Case Number Decizia nr. 3938/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice, Civil Section I, definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Court of Drobeta-Turnu Severin, ruling that this court has exclusive territorial competence. The dispute involved a mother seeking exclusive parental authority, the child's primary residence, and maintenance contributions from the non-custodial parent for their minor daughter, with the initial court erroneously applying general rules for rights where parties cannot dispose, while the second court correctly identified the matter as falling under specific family law protections. The Supreme Court determined that the subject matter constitutes a form of care for the minor, triggering the application of Article 114 of the Civil Procedure Code, which establishes exclusive territorial jurisdiction at the domicile of the protected person (the minor), thereby overriding the general rule in Article 107 of the Civil Procedure Code based on the defendant's domicile.

Legislator headnote

AI generated

art. 107 C. proc. civ, art. 123 alin. (1) C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 106 alin. (1) C. civ, art. 398 alin. (1) C. civ, art. 400 alin. (1) C. civ; Exclusive territorial jurisdiction of the minor's domicile court for parental authority and custody disputes under Civil Procedure Code Article 114: În raport de dispoziţiile art. 106 alin. (1) C. civ. şi art. 505 alin. (1) şi (2) C. civ., reţinând că instanţa de tutelă are şi competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi [art. 398 alin. (1) C. civ..], stabilirea locuinţei copilului minor în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului [art. 400 alin. (1) C. civ..] sau stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor [art. 402 alin. (1) C. civ..], a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
exclusive jurisdiction parental authority minor child parental dispute Civil Procedure Code territorial law

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 9 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună ca exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorei C. să se facă în mod exclusiv de către mama-reclamantă, stabilirea locuinţei minorei la reclamantă, stabilirea contribuţiei pârâtului la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorei.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, prin Sentinţa civilă nr. 3477 din data de 27 iulie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătorie Rupea.

Pentru a hotărî astfel, în raport de obiectul principal al cauzei, respectiv exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv, instanţa a considerat că litigiul este o pricină privitoare la drepturi de care părţile nu pot dispune.

A arătat că, întrucât în acest caz legea nu prevede în mod expres instanţa competentă din punct de vedere teritorial, se va aplica regula de drept comun înscrisă la art. 107 C. proc. civ., fiind vorba tot despre o competenţă teritorială exclusivă.

Referitor la celelalte capete de cerere, instanţa a considerat că acestea sunt capete de cerere accesorii, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 30 alin. (4) şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora "Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120."

Totodată, a apreciat că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., având în vedere că acestea nu se aplică în cazul oricărei cereri date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, ci numai celor privind ocrotirea persoanei fizice, respectiv celor prevăzute de Titlul III, intitulat "Ocrotirea persoanei fizice", al Cărţii I, "Despre persoane", din C. civ.. Or, exercitarea autorităţii părinteşti nu se regăseşte printre dispoziţiile ce reglementează ocrotirea persoane fizice, fiind prevăzută în Titlul IV "Autoritatea părintească" al Cărţii a II-a "Despre familie".

Reţinând că domiciliul pârâtului B. se află în sat Cuciulata, comuna Hoghiz, judeţul Braşov, care, conform H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii, se află în circumscripţia Judecătoriei Rupea, a constatat că soluţionarea pricinii este de competenţa acestei instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Rupea la data de 8 august 2018, sub acelaşi număr de dosar.

Prin Sentinţa civilă nr. 1045 din data de 10 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Rupea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, a suspendat din oficiu judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit în cauză.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, la solicitarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, reclamanta a depus note scrise la termenul de judecată din data de 29 iulie 2018, prin care arată că, dintr-o eroare de redactare, în acţiunea introductivă s-a menţionat că minora ar fi elevă în Italia. În realitate, minora s-a născut în Italia, însă în prezent locuieşte în România împreună cu reclamanta A. şi cu bunicii materni, la adresa din municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi şi frecventează cursurile şcolii gimnaziale "Theodor Costescu" din municipiul Drobeta-Turnu Severin, în acest sens fiind depusă adeverinţa nr. x din data 27 iunie 2018.

În raport de dispoziţiile art. 106 alin. (1) C. civ. şi art. 505 alin. (1) şi (2) C. civ., reţinând că instanţa de tutelă are şi competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi [art. 398 alin. (1) C. civ..], stabilirea locuinţei copilului minor în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului [art. 400 alin. (1) C. civ..] sau stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor [art. 402 alin. (1) C. civ..], a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ.

Constatând că domiciliul minorei C. este în municipiul Drobeta-Turnu Severin, a reţinut că instanţa competentă a soluţiona prezenta pricină este Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în a cărei circumscripţie teritorială se află domiciliul persoanei ocrotite.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Art. 106 C. civ. prevede, la alin. (1), că "Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…), iar, potrivit art. 107 C. civ., "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanţelor de tutelă şi familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Art. 114 C. proc. civ. statuează că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Astfel, instanţei de tutelă îi revine competenţa de soluţionare a cererilor privind exercitarea autorităţii părinteşti numai de către unul dintre părinţi, prevăzută de art. 398 alin. (1) C. civ., stabilirea locuinţei copilului minor în lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., precum şi stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ.

Cu privire la copilul din afara căsătoriei, cum este şi cazul din speţa de faţă, art. 505 C. civ. prevede la alin. (1) că "(...) autoritatea părintească se exercită în comun şi în mod egal de către părinţi, dacă aceştia convieţuiesc", iar la alin. (2) că "Dacă părinţii copilului din afara căsătoriei nu convieţuiesc, modul de exercitare a autorităţii părinteşti se stabileşte de către instanţa de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispoziţiile privitoare la divorţ".

Astfel, în litigiul cu privire la care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă, situaţiei juridice invocate prin acţiune, ce derivă din raportul de filiaţie dintre minor şi părinţii săi, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia autorităţii părinteşti şi obligaţiei de întreţinere, dispoziţiile art. 106 C. civ., care enumeră măsurile de ocrotire a minorului şi exercitarea drepturilor părinteşti, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 C. proc. civ.

Înalta Curte mai reţine că aceste dispoziţii legale, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, au caracter de normă specială în raport cu dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform căreia cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Având în vedere că, astfel cum rezultă din precizarea aflată la dosarul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin, minora locuieşte cu mama sa şi bunicii materni, în municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin fiind instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul persoana ocrotită cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul prezentei pricini, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - CL