Judicial interdiction competence: factual residence versus registered domicile under Article 936 CPC

Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 29 noiembrie 2017 pe rolul Judecătoriei Paşcani, reclamantul A. a solicitat punerea sub interdicţie a pârâtei B., în prezent internată cu caracter permanent la Spitalul Municipal Paşcani, secţia îngrijiri paleative, precum şi numirea reclamantului în calitate de tutore.

Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 174 şi 178 C. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 747 din 19 aprilie 2018, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

În motivare, a reţinut că pârâta locuieşte efectiv în judeţul Neamţ, fiind incident art. 936 C. proc. civ., care stabileşte o competenţă absolută în ceea ce priveşte instanţa care judecă cererea de punere sub interdicţie.

Învestită prin declinare, prin Decizia nr. 79 din 23 mai 2018, Judecătoria Târgu-Neamţ a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Iaşi.

În motivare, a reţinut incidenţa art. 936 C. proc. civ., precum şi definiţia noţiunii de domiciliu din art. 87 C. civ., împrejurarea că dovada acestuia se face cu menţiunile din cartea de identitate, conform căreia domiciliul pârâtei este în localitatea Iaşi, judeţul Iaşi, reşedinţa fiind în Răuceşti din anul 1995, potrivit vizei aplicate pe verso de Postul de Poliţie Răuceşti.

Internarea la Spitalul Municipal Paşcani nu a avut caracter permanent, iar potrivit înscrisului de la dosarul de la instanţa iniţială, pârâta a fost externată la reşedinţa din Răuceşti.

Învestită prin declinare, prin Sentinţa nr. 8108 din 4 iulie 2018, Judecătoria Iaşi, secţia civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de către instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivare, a reţinut că reşedinţa pârâtei este în Răuceşti din anul 1995, potrivit vizei aplicate pe verso buletinului de identitate de Postul de Poliţie Răuceşti. Internarea la Spitalul Municipal Paşcani nu a avut caracter permanent, iar potrivit înscrisului de la dosarul de la instanţa iniţială, pârâta a fost externată la reşedinţa din Răuceşti.

În opinia instanţei, în interpretarea noţiunii de "domiciliu" utilizată de art. 936 C. proc. civ., judecătorul trebuie să ţină cont de mai multe aspecte: în primul rând doctrina în materie a ajuns la o opinie consensuală conform căreia interesează domiciliul în fapt, care de regulă este confirmat de acte; or, în prezenta cauză atât reclamantul cât şi înscrisurile depuse de acesta confirmă împrejurarea că domiciliul în fapt al pârâtei este în localitatea Răuceşti, din anul 1995, conform vizei aplicate pe buletin; de altfel reclamantul a arătat în cererea de chemare în judecată că locuinţa afişată la adresa de domiciliu din Iaşi a fost vândută în urmă cu 25 de ani.

Prin urmare, instanţa a apreciat că este competentă să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătoria în circumscripţia căreia se află reşedinţa persoanei ocrotite, neinteresând domiciliul legal, cel înscris în cartea de identitate, ci domiciliul de fapt, iar din cuprinsul cererii de chemare în judecată şi din înscrisurile depuse rezultă că bolnava se află la Răuceşti, judeţul Neamţ.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 alin. (2) raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 936 C. proc. civ., cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Înalta Curte arată că la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se va avea în vedere noţiunea de domiciliu interpretată într-un sens mai larg, adică domiciliul de fapt.

Astfel, interesează nu atât domiciliul menţionat în cartea de identitate, ci adresa unde locuieşte efectiv persoana ocrotită, respectiv reşedinţa pârâtei din cauza pendinte, pentru ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, dând astfel eficienţă dreptului lor la apărare, cu atât mai mult cu cât procedura punerii sub interdicţie presupune efectuarea unor cercetări de către parchetul de pe lângă judecătoria în raza căreia locuieşte bolnavul, întocmirea unei expertize medico-legale etc.

Înalta Curte reţine că la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv data de 29 noiembrie 2017, persoana ocrotită avea domiciliul în Iaşi, cu reşedinţa stabilită în comuna Răuceşti, judeţul Neamţ, cum reiese din copia buletinului de identitate aflată la dosarul Judecătoriei Paşcani.

De altfel, pe talonul drepturilor de pensie cuvenite pârâtei, aferent lunii iulie 2017, este trecută adresa din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ, cum reiese din copia aflată la dosarul Judecătoriei Paşcani.

Persoana ocrotită a fost externată din Spitalul Municipal Paşcani încă din data de 2 noiembrie 2017, cum rezultă din referatul medical aflat la dosarul Judecătoria Paşcani, deci anterior înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţei.

Având în vedere că reşedinţa persoanei ocrotite este în comuna Răuceşti, judeţul Neamţ, în aplicarea dispoziţiilor legale mai sus citate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamţ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 noiembrie 2018.

Procesat de GGC - GV