Broadcaster's appeal over phonogram royalties quashed as time-barred, upholding reduced award and penalties.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 03 mai 2016, sub nr. x/2016, reclamanta Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC A. SRL, obligarea pârâtei la plata sumei estimate de 11.250 RON la care se adaugă TVA, reprezentând remuneraţie echitabilă pentru perioada 1 octombrie 2011 până la data efectuării expertizei în cauză, pentru postul de televiziune "B.", la plata penalităţilor aferente, calculate pentru fiecare prestaţie, de la data scadenţei şi până la plata efectivă a remuneraţiei, la plata sumelor rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a remuneraţiilor solicitate, precum şi la plata penalităţilor de întârziere, predarea listelor complete de fonograme publicate în scop comercial, fonograme de comerţ sau reproduceri ale acestora radiodifuzate începând cu data de 01 octombrie 2011, la zi, obligarea pârâtei de a obţine licenţele neexclusive pentru radiodifuzarea pe postul TV, cu cheltuieli de judecată.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, excepţia lipsei de interes, excepţia netimbrării, excepţia prescripţiei extinctive, pe fondul cauzei solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Soluţionând excepţiile în ordinea de prioritate a acestora, tribunalul, prin încheierea pronunţată la termenul din 22 noiembrie 2016, a respins excepţia insuficienţei timbrări - astfel cum a fost calificată de tribunal, excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes, considerentele ce au stat la baza acestor soluţii fiind expuse în încheierea de la acel termen.

La acelaşi termen, reclamanta a depus o cerere modificatoare a acţiunii, prin care a înţeles să-şi restrângă pretenţiile deduse judecăţii pentru perioada 1 aprilie 2013 până în prezent, astfel încât excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocate de pârâtă a rămas fără obiect, pârâta renunţând la a mai susţine această excepţie.

Prin cererea precizatoare formulată la data de 21 martie 2017, reclamanta şi-a precizat câtimea obiectului cererii la suma de 20.528 RON cu TVA 19% reprezentând remuneraţie pentru radiodifuzarea fonogramelor pe postul TV, 14.303 RON reprezentând penalităţi de întârziere de 0,1%.

Prin Sentinţa nr. 832 din 06 iunie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis cererea precizată şi a obligat pârâta la plata, către reclamantă, a sumelor de 20,528 RON (cu TVA) remuneraţie minimă pentru radiodifuzarea fonogramelor la postul tv "B." - în perioada trimestrul II 2013 - trimestrul IV 2016, şi la plata sumei de 14.303 RON penalităţi de întârziere calculate până la data de 20 martie 2017, la plata în continuare a penalităţilor de 0,10% pe zi de întârziere până la achitarea integrală a debitului, precum şi la plata către reclamantă a sumei de 1300 RON, cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru.

Prin Decizia nr. 749/A din 20 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis apelul pârâtei împotriva sentinţei, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 16.708 RON reprezentând remuneraţii şi a sumei de 17.544 RON reprezentând penalităţi de întârziere calculate până la data de 13 martie 2018, precum şi la plata în continuare a penalităţilor de 0,10% pe zi de întârziere până la achitarea integrală a debitului; a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 RON.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta A. SRL, ce a fost încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În susţinerea recursului, pârâta a arătat că acţiunea în justiţie formulată de reclamanta UPFR are mai multe capete de cerere, iar instanţa de fond s-a limitat doar la a admite cererea şi la a obliga pârâta la plata debitului, a penalităţilor şi a cheltuielilor de judecată, fără a se pronunţa în vreun fel asupra capetelor de cerere IV şi V din acţiunea formulată de UPFR, ceea ce reprezintă o situaţie clară de minus petita.

Datorită unor dificultăţi iniţial de natură tehnică, iar ulterior de natură financiară ale televiziunii B. recurenta-pârâtă a avut întreruptă emisia în perioadele 03 iunie 2013 - 28 august 2013, 10 aprilie 2014 - 07 iunie 2014, 30 ianuarie 2015 - 02 februarie 2015, respectiv 16 iunie 2015 - 18 iunie 2015.

Pentru ca un post TV să poată emită în condiţii legale, trebuie îndeplinite succesiv trei etape, respectiv obţinerea deciziei de autorizare vizuală, obţinerea licenţei audiovizuale, iar apoi încheierea de contracte de furnizorii de programe.

În cazul recurentei, s-a obţinut doar decizia de autorizare vizuală, însă instanţa de apel a decis că pârâta deţine calitatea de radiodifuzor şi utilizează fonograme de comerţ, având obligaţia de a obţine licenţă neexclusivă.

În cursul anului 2015, societatea care deţine şi postul TV a fost cesionată unui alt asociat, astfel că abia în 18 iunie 2015 postul TV a obţinut licenţa audiovizuală nr. TV-C 788.1 eliberată de CAN la data de 24 noiembrie 2016.

Ca atare, anterior recurenta nu a avut în mod legal calitatea de radiodifuzor, aspect ce poate fi confirmat de CNA.

Pe de altă parte, chiar dacă ar fi emis fonograme de comerţ, trebuie avută în vedere Decizia 133/2012 pronunţată de ORDA care face referire la tarifele impuse pentru radiodifuzarea fonogramelor, pentru anii 2011 şi următorii, aceasta fiind metodologia în speţa dedusă judecăţii.

Într-adevăr, remuneraţia se calculează prin raportarea duratei cumulată a fonogramelor de comerţ care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totală a postului TV respective (pct. 3 al Deciziei 133/2012), însă recurenta nu a emis pe durata unui întreg trimestru, caz în care cuantumul remuneraţiei, dacă se concluzionează în sensul că ar fi emis fonograme supuse taxei colectate de UPFR, ar fi trebuit calculate prin raportare la durata efectivă de transmisie, nu la un întreg trimestru.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Potrivit art. 485 alin. (1) C. proc. civ. termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, termen care se calculează pe zile libere, potrivit art. 181 alin. (2) C. proc. civ.

În speţă, potrivit dovezii de comunicare de la dosar apel, Decizia nr. 749/A din 20 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 10 iulie 2018, iar calea de atac a fost declarată prin poştă la data de 13 august 2018, conform datei de pe plicul poştal aflat la dosar recurs.

Potrivit legii, termenul de recurs s-a împlinit la data de 10 august 2018, situaţie faţă de care se constată că recurenta-pârâtă a încălcat prevederile art. 485 C. proc. civ., deoarece a formulat recursul cu depăşirea termenului de 30 zile prevăzut de textul menţionat, împrejurare faţă de care, dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei de tardivitate, celelalte aspecte subsumate prezentei căi de atac nu mai pot fi analizate, excepţia tardivităţii fiind o excepţie de procedură absolută şi peremptorie, ce face de prisos analiza fondului.

Pentru aceste considerente, recursul urmează a fi respins, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de pârâta SC A. SRL, cu sediul ales la Cab. Av. C. în Deva, jud. Hunedoara împotriva Deciziei nr. 749/A din 20 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Uniunea Producătorilor de Fonograme din România, cu sediul în Bucureşti, Bd. x, D.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT