Negative jurisdictional conflict resolved in favor of Brăila Court in forced execution suspension case

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, sub nr. x/2018, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., E., suspendarea provizorie a executării silite din Dosarul de executare nr. x/2018, aflat pe rolul BEJ F., până la primul termen de judecată ce va fi stabilit de Judecătoria Brăila, în dosarul privind contestaţia la executare silită.

În drept, contestatorul a invocat dispoziţiile art. 719 pct. 7 C. proc. civ.

La data de 21.11.2018, intimata B. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea ca nefondată a cererii de suspendare provizorie a executării silite.

Prin Sentinţa civilă nr. 6366/22.11.2018 pronunţată de Judecătoria Brăila s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, motivat de împrejurarea că intimatul debitor E. are domiciliul în com. Frăteşti, jud. Giurgiu, ce se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Giurgiu, iar potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel învestită, Judecătoria Giurgiu, secţia civilă, prin încheierea din 17 decembrie 2018 a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Giurgiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestui conflict.

Pentru a decide astfel, Judecătoria Giurgiu a reţinut următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 719 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea, suspendarea putându-se solicita odată cu contestaţia la executare sau prin cerere separată.

În completare, art. 719 alin. (7) C. proc. civ. prevede că, dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare, încheierea nefiind supusă niciunei căi de atac.

Atât suspendarea executării silite, cât şi suspendarea provizorie a acesteia, chiar dacă sunt solicitate prin cereri separate, se judecă în cadrul contestaţiei la executare de către completul învestit cu soluţionarea contestaţiei, având în vedere caracterul accesoriu al acestor cereri faţă de obiectul principal, reprezentat de contestaţia la executare.

Soluţionarea contestaţiei la executare cade, de regulă, potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în competenţa instanţei de executare care, în accepţiunea art. 651 C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripţie se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în executarea silită de faţă, debitorul E., figurează cu domiciliul în jud. Giurgiu, localitate ce se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Giurgiu.

Dar, aşa cum s-a statuat anterior, această situaţie reprezintă regula în materia soluţionării contestaţiei la executare pentru că legiuitorul a înţeles să prevadă şi o excepţie de la această regulă, ce este reglementată în cuprinsul arz. 714 alin. (2) C. proc. civ., care prevede expres că în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului.

Executarea silită contestată are ca obiect urmărirea silită şi vânzarea la licitaţie publică a două imobile, situate în Municipiul Brăila, jud. Brăila, deci nu în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Giurgiu.

Or, în acest context, în care textul prevăzut la art. 714 alin. (2) C. proc. civ. stabileşte o competenţă alternativă, contestatorul A. a înţeles să sesizeze Judecătoria Brăila, în a cărei circumscripţie teritorială sunt situate imobilele urmărite silit, cu soluţionarea contestaţiei la executare pe care a formulat-o împreună cu capetele accesorie de cerere privind suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei şi suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea capătul de cerere privind suspendarea executării, acesta procedând în mod legal potrivit art. 116 C. proc. civ., care prevede că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Ca atare, faţă de alegerea instanţei competente făcute de către contestatorul A., cu respectarea cerinţelor legale, Judecătoria Brăila a procedat în mod eronat la declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, anulând astfel manifestarea de voinţă legal exprimată de contestator.

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte va constata că, în cauză, competenţa soluţionării litigiului revine Judecătoriei Brăila pentru considerentele ce succed:

Obiectul litigiului ce a generat desesizarea celor două instanţe şi crearea conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea de suspendare provizorie a executării silite din Dosarul de executare nr. x/2018, aflat pe rolul BEJ F., formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B., C., D., E.

În cadrul executării silite, BEJ F. a început urmărirea silită a imobilului situat în Municipiul Brăila, jud. Brăila, având nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x mun. Brăila, constând din teren intravilan în suprafaţă de 196 mp şi construcţia C1, precum şi a imobilului situat în Municipiul Brăila, jud. Brăila, având nr. cadastral nr. x înscris în CF nr. x mun. Brăila, constând din teren intravilan în suprafaţă de 354 mp şi construcţia C1, ambele imobile fiind proprietatea debitorului E., stabilind termen pentru vânzarea la licitaţie a acestor imobile.

Împotriva executării silite, a formulat contestaţie la executare A., solicitând şi suspendarea executării.

Este evident că, atât suspendarea executării silite, cât şi suspendarea provizorie a acesteia, se judecă în cadrul contestaţiei la executare de către completul învestit cu soluţionarea contestaţiei, având în vedere caracterul accesoriu al acestor cereri faţă de obiectul principal, reprezentat de contestaţia la executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare care, în raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., este judecătoria în a cărei circumscripţie se află la data sesizării organului de executare, domiciliul ori sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Pe de altă parte, art. 714 alin. (2) C. proc. civ. prevede:

"În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se afla în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la judecătoria de la locul situării imobilului."

Această prevedere instituie o prorogare legală de competenţă teritorială specială în favoarea altei instanţe, de acelaşi grad, în situaţia urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se află instanţa de executare.

În cauza dedusă judecăţii, debitorul E., figurează cu domiciliul în jud. Giurgiu, localitate ce se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Giurgiu, iar imobilele urmărite silit se află situate în Municipiul Brăila.

În raport de dispoziţii legale menţionate, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă cu care a fost învestită, Înalta Curte va reţine prevederile art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora, "reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente", ceea ce presupune că, în cazul competenţei teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptăţit să aleagă o instanţă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente.

Aşa fiind, prin depunerea cererii la Judecătoria Brăila, reclamantul a ales între cele două instanţe deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei aflate în circumscripţia curţii de apel în care se află situate imobilele urmărite silit, conform dispoziţiilor art. 714 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă în favoarea Judecătoriei Brăila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN