Extraordinary appeal against filter panel decision on nullity of cassation declared inadmissible

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2016, la data de 15.11.2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia la plata unei dobânzi de 3,89 milioane RON pentru reţinerea ilegală a Notificării nr. x/2001 în intervalul 01.04.2002 - 30.10.2018, soluţionată prin Dispoziţia nr. 2115/29.03.2002.

Prin Sentinţa civilă nr. 403 din 22 martie 2017, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului şi a respins cererea reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul.

Prin Decizia civilă nr. 875A din 26 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat în cauză.

Această hotărâre a fost atacată cu recurs de către reclamant.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin Decizia nr. 1795 din 15 mai 2018, pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a constatat nul recursul reclamantului.

La data de 28 iunie 2018, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei pronunţate de instanţa supremă.

Prin Decizia nr. 3735 din 24 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a respins, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată în cauză.

Împotriva acestei ultime decizii, contestatorul A. a declarat contestaţie în anulare, ce a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 6 noiembrie 2018.

Prin rezoluţia din data de 7 noiembrie 2018, s-a fixat termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare la 31 ianuarie 2019.

Analizând excepţia de inadmisibilitate a contestaţiei în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.

În cauza dedusă judecăţii, prin Decizia nr. 3735 din 24 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 1795 din 15 mai 2018 a aceleiaşi instanţe, prin care s-a constatat nul recursul declarat de acesta împotriva Deciziei civile nr. 875A din 26 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Potrivit dispoziţiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

Hotărârea atacată pe calea contestaţiei în anulare a reprezentat Decizia nr. 1795 din 15 mai 2018, pronunţată în complet de filtru, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. dispun: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează, sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată, fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac."

Rezultă, aşadar, că hotărârile pronunţate în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., nu sunt supuse niciunei căi de atac, ordinară sau extraordinară, prin urmare, Decizia nr. 1795 din 15 mai 2018 nu este susceptibilă de a fi atacată cu vreo cale de atac, inclusiv contestaţie în anulare.

Aşa fiind, în aplicarea art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nici Decizia nr. 3735 din 24 octombrie 2018, pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare nu este supusă niciunei căi de atac, inclusiv contestaţie în anulare.

În consecinţă, faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare împotriva Deciziei nr. 3735 din 24 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de contestatorul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare împotriva Deciziei nr. 3735 din 24 octombrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de contestatorul A.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN