Territorial competence for compulsory execution authorization based on debtor's domicile at filing date

Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vânju Mare Mehedinţi la data de 19 septembrie 2018, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviinţarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. 546 din data de 17 mai 2007, pentru suma de 6.479,88 RON, la care se adaugă cheltuielile de executare silită ocazionate cu efectuarea executării, datorată creditorului B. SA, de către debitorul C., prin toate formele de executare.

În susţinerea cererii, a arătat că a formulat cerere de executare silită a titlului executoriu de către creditorul B. SA, constând în contractul de credit nr. 546 din data de 17 mai 2007, deoarece debitorul C. nu şi-a executat de bună voie obligaţiile stabilite în acesta.

Prin încheierea din data de 17 septembrie 2018, Biroul Executorului Judecătoresc A. a admis cererea formulată de creditor, a dispus înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al Biroului Executorului Judecătoresc A. şi deschiderea dosarului de executare silită împotriva debitorului C.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

Prin Sentinţa nr. 1070 din 26 septembrie 2018, Judecătoria Vânju Mare a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

În motivare, a reţinut incidenţa art. 666 C. proc. civ. şi a art. 651 C. proc. civ., faţă de împrejurarea că domiciliul debitorului este în Bucureşti, B-dul x nr. 44 sector 3.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a pronunţat Sentinţa nr. 11524 din 23 octombrie 2018, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Vânju Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze conflictul.

În motivare, a reţinut incidenţa art. 651 C. proc. civ., precum şi faptul că la data sesizării executorului judecătoresc cu cererea de executare silită, conform fişei de evidenţă DEPABD, aflată la fila x, domiciliul debitorului se afla în comuna D., judeţul Mehedinţi, care este circumscripţia Judecătoriei Vânju Mare, aceasta din urmă este instanţa de executare în sensul art. 651 C. proc. civ. motiv pentru care competenţa de soluţionare a prezentei cereri de încuviinţare a executării silite aparţine Judecătoriei Vânju Mare.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 622 alin. (2) C. proc. civ., în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 651 alin. (1) C. proc. civ. instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor când legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul, sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Art. 666 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "În termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) şi dovada achitării taxei judiciare de timbru".

Înalta Curte reţine că, la data semnării contractului de credit nr. 546 din 17 mai 2007, domiciliul debitorului C. era în Bucureşti, B-dul x nr. 44 sector 3.

Ulterior, prin interogarea bazei de date a Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, la data de 23 octombrie 2018, a rezultat că debitorul are domiciliul stabilit începând cu data de 4 decembrie 2007 în judeţul Mehedinţi.

Aşadar, Înalta Curte constată că, la data sesizării instanţei, care este 19 septembrie 2018, domiciliul debitorului C. era în judeţul Mehedinţi, ceea ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei a Judecătoriei Vânju Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vânju Mare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT