Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 189/2019 AI generated

Expropriation compensation of 28,614 RON upheld; authority's appeal dismissed as unfounded

Case Number Decizia nr. 189/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (First Civil Section) dismissed as unfounded the appeal filed by the expropriating authority against the Court of Appeal's decision, thereby definitively upholding the lower court's ruling that fixed expropriation compensation at 28,614 RON (including 207 RON for triangular prejudice) plus 3,600 RON in litigation costs for the appeal. The case arose from a challenge to an expropriation decision concerning a 28,407 sqm plot in Medgidia, Constanța County, where landowners contested the compensation amount and the valuation method. The Court held that the appellant's challenges to the expert appraisal and the compensation quantum were questions of factual merit, not reviewable under the legality-only grounds enumerated in Article 304 of the old Civil Procedure Code, while the challenge to litigation costs failed because the appellate court had correctly identified the losing party's procedural fault and the categories of recoverable expenses, any alleged calculation error being unremediable in this extraordinary appeal.

Legislator headnote

AI generated

art. 274 alin. (3) C. proc. civ, art. 304 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 274 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Expropriation compensation of 28,614 RON upheld; authority's appeal dismissed as unfounded: The case arose from a challenge to an expropriation decision concerning a 28,407 sqm plot in Medgidia, Constanța County, where landowners contested the compensation amount and the valuation method. The Court held that the appellant's challenges to the expert appraisal and the compensation quantum were questions of factual merit, not reviewable under the legality-only grounds enumerated in Article 304 of the old Civil Procedure Code, while the challenge to litigation costs failed because the appellate court had correctly identified the losing party's procedural fault and the categories of recoverable expenses, any alleged calculation error being unremediable in this extraordinary appeal.

Keywords

AI generated
compensation for expropriation civil judgment grounds for cassation procedural costs valuation proceedings factual grounds

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Main ground for dismissing the appeal as unfounded.

Art. 274 C. proc. civ.

Applied to reject the appellant's request for litigation costs because it lost the case.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia civilă la 15 ianuarie 2013, reclamanţii A., B., C. şi D. au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Transporturilor - Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA pentru ca, pe calea contestaţiei la hotărârea de expropriere nr. 12 din 28 mai 2012, cu privire la cuantumul despăgubirilor pentru imobilul în suprafaţă de 28.407 mp, situat în localitatea Medgidia, jud. Constanţa, parcela A 1183/1/5/2, având nr. cadastral x, CF nr. x, să fie obligat pârâtul Statul Român la plata despăgubirilor ce vor fi stabilite de instanţă, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 755 din data de 2 aprilie 2014 Tribunalul Constanţa a admis în parte acţiunea. A anulat în parte hotărârea de expropriere nr. 12 din 28 mai 2012 cu privire la menţiunile cuprinse la art. 2, referitoare la cuantumul despăgubirilor acordate. A obligat pârâtul la emiterea unei hotărâri de expropriere cu privire la imobilul în suprafaţă de 28.407 mp, situat în localitatea Medgidia, jud. Constanţa, parcela A 1183/1/5/2, având nr. cadastral x, CF nr. x, stabilind că despăgubirile cuvenite reclamanţilor pentru exproprierea acestui imobil sunt în sumă de 23.904 RON (17.896 RON - valoarea reală a imobilului + 6.008 RON - prejudiciu) şi a respins celelalte pretenţii ca nefondate, obligând pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5.000 RON, reprezentând onorariu experţi şi onorariu avocat redus, în conformitate cu dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Prin Decizia civilă nr. 66/C din 25 mai 2016, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a respins apelul declarat de reclamanţi. A admis apelul declarat de pârâtul Statul Român, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că suma datorată de pârât cu titlu de prejudiciu este de 130,41 RON. Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei instanţei de fond.

Prin Decizia civilă nr. 465 din 16 martie 2017 pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, au fost admise recursurile formulate de reclamanţii B., C., D., A. şi de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa împotriva Deciziei nr. 66/C din 25 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, cauza fiind casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin Decizia civilă nr. 128 C din data de 24 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanţii B., C., D., A. şi a fost schimbată, în parte, sentinţa apelată, în sensul că s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la 28.614 RON, din care 207 RON prejudiciu triangular.

Au fost respinse celelalte pretenţii ale reclamanţilor, ca nefondate.

A fost respins apelul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa.

A menţinut dispoziţiile instanţei de fond, cât priveşte cheltuielile de judecată.

A obligat apelantul-pârât la plata către apelanţii-reclamanţi a sumei de 3.600 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei pronunţate de curtea de apel în rejudecarea recursului, pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa a declarat, în termen legal, recurs.

În cuprinsul memoriului de recurs, după prezentarea istoricului cauzei, recurenta-pârâtă arată că instanţa de apel a validat în mod greşit concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit de comisia de experţi, iar decizia pronunţată în temeiul acestui raport este netemeinică şi nelegală.

De asemenea, criticile prezentate în cuprinsul cererii de recurs dezvoltă aspecte legate de faptul că instanţa de apel a respins obiecţiunile la expertiză formulate de pârâtă, aspecte legate de cuantumul despăgubirii şi modalitatea de determinare a valorii de circulaţie a imobilului expropriat.

Ultima critică prezentată în cuprinsul cererii de recurs vizează modalitatea de stabilire a cheltuielilor de judecată. Astfel, recurenta-pârâtă apreciază că instanţa de apel a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.600 RON în apel, fără a motiva din ce este compusă această sumă, considerent pentru care solicită reducerea cheltuielilor de judecată la suma de 2.500 RON, reprezentând 2.100 RON - onorariu de expertiză în apel şi 400 RON - onorariu avocaţial în apel.

Analizând criticile deduse judecăţii, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, având în vedere următoarele considerente:

În ceea ce priveşte motivele de recurs referitoare la validarea de către instanţa de apel a concluziilor raportului de expertiză tehnică întocmit de comisia de experţi şi respingerea obiecţiunilor la raport, respectiv nemulţumirea pârâtei faţă de cuantumul despăgubirilor şi modalitatea de determinare a valorii de circulaţie a imobilului expropriat, se reţine că aceste critici nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Criticile ce privesc aspectele anterior menţionate nu se pot circumscrie motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. pentru a putea fi cenzurate de către instanţa de recurs - instanţă învestită exclusiv cu probleme de nelegalitate, iar nu cu chestiuni de netemeinicie, dispoziţiile art. 304 pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ. fiind formal indicate ca temei de drept de către recurenta-pârâtă în finalul cererii de recurs.

În schimb, critica vizând categoria cheltuielilor de judecată reţinute de către instanţa de apel în sarcina pârâtei se subsumează motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În calea de atac a recursului, în temeiul prevederilor anterior menţionate, raportat la art. 274 C. proc. civ., instanţa de recurs poate exercita controlul de nelegalitate numai sub aspectul verificării noţiunii de "culpă procesuală" şi a categoriilor de cheltuieli efectuate de părţi, ce pot fi incluse în categoria "cheltuieli de judecată".

Astfel, verificând aceste aspecte, se reţine că în cauză există culpă procesuală, partea obligată la plata cheltuielilor de judecată fiind partea căzută în pretenţii, iar cuantumul sumei stabilite cu titlu de cheltuieli de judecată include onorariul de expert şi onorariul avocaţial, însă cuantumul rezultat din însumarea acestor cheltuieli nu poate fi cenzurat în calea de atac a recursului, ce vizează exclusiv aspecte de nelegalitate.

În cauză, se constată că instanţa a stabilit în mod corect că există culpă procesuală şi, de asemenea, a stabilit în mod corect categoria cheltuielilor ce pot fi incluse în noţiunea de "cheltuieli de judecată" puse în sarcina părţii căzute în pretenţii, însă a însumat greşit aceste sume, eroare de calcul ce nu poate însă fi remediată în calea extraordinară de atac.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

Având în vedere soluţia pronunţată şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ., cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de recurenta-pârâtă, indicate ca fiind toate cheltuielile ocazionate de proces, nu poate fi primită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa împotriva Deciziei civile nr. 128 C din data de 24 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT