Conflict of jurisdiction in enforcement contestation: finality of interlocutory order affirming territorial competence under Articles 131 and 235 of the Code of Civil Procedure

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, prin cererea înregistrată la data de 19 ianuarie 2018 pe rolul Judecătoriei Satu Mare, a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornită la cererea creditorului A. de către Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 203/2017.

Prin Sentinţa nr. 3146 din 13 septembrie 2018, Judecătoria Satu Mare, secţia civilă, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei în favoarea Judecătoriei Cluj.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi ale O.U.G. nr. 107/2002, că are calitatea de debitor entitatea cu personalitate juridică, respectiv Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, al cărei sediu este în Cluj şi nu Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, prin care au fost efectuate actele de procedură.

Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă, prin Sentinţa nr. 8381 din 6 decembrie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze conflictul. În temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului de competenţă.

S-a reţinut, în esenţă, faţă de prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că instanţa iniţial învestită şi-a analizat competenţa la primul termen de judecată, stabilind că este competentă general, material şi teritorial să o soluţioneze.

S-a constatat, totodată, că nu prezintă relevanţă dacă debitorul din titlul executoriu are sau nu personalitate juridică, câtă vreme în cadrul contestaţiei la executare nu se pot aduce modificări în ceea ce priveşte cadrul procesual din litigiul care a generat titlul executoriu.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Litigiul dedus judecăţii are ca obiect contestaţia la executare formulată de Administraţia Naţională "Apele Române", Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa împotriva executării silite pornită la cererea creditorului A. de către Biroul Executorului Judecătoresc B. în dosarul de executare nr. 203/2017.

C. proc. civ. cuprinde reglementări potrivit cărora necompetenţa materială şi teritorială, atât cea de ordine publică cât şi cea de ordine privată, poate fi invocată până la anumite termene şi în anumite condiţii.

Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ., privitor la invocarea excepţiei, "necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că "necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe".

Referitor la verificarea competenţei, alin. (1) al art. 131 C. proc. civ. stipulează în sensul că "la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu".

În speţă, procedând la verificarea competenţei, instanţa iniţial învestită, respectiv Judecătoria Satu Mare şi-a reţinut la termenul din 5 aprilie 2018, prin încheierea pronunţată la acea dată, faţă de prevederile art. 131 C. proc. civ., competenţa generală, materială şi teritorială de judecată în cauză, prin raportare la art. 714 coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Ca atare, Judecătoria Satu Mare nu mai putea reveni asupra celor stabilite la termenul din 5 aprilie 2018, dat fiind caracterul interlocutoriu al încheierii pronunţate.

Potrivit art. 235 C. proc. civ., instanţa este legată de încheierile interlocutorii, ceea ce presupune că, în cazul dat, instanţa nu mai putea reveni asupra aspectului prin care s-a stabilit competenţa soluţionării cauzei.

Întrucât, ca efect al celor statuate la termenul de judecată din 5 aprilie 2018, Judecătoria Satu Mare a devenit instanţa competentă teritorial să judece actuala pricină, nemaiputându-se dezînvesti ulterior, va fi determinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT