Conflict of jurisdiction over civil delictual liability litigation following cassation: effect of res judicata on functional competence of administrative vs. civil courts

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 5 din 25 iunie 2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei funcţionale. A declinat competenţa de soluţionare a apelurilor declarate de A. SRL (fostă B. SRL) prin administrator special C. şi prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă D., de SC E. SRL şi de SC F. SRL, G. şi H. împotriva Sentinţei nr. 563 din 30 martie 2018 a Tribunalului Iaşi în favoarea secţiei civile a Curţii de Apel Iaşi.

S-a reţinut, în esenţă, că în cauză s-a statuat cu putere de lucru judecat, prin Decizia nr. 676 din 8 iunie 2017, definitivă, că litigiul este de natură civilă şi nu de contencios administrativ/achiziţii publice.

Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, prin încheierea din 31 octombrie 2018, a admis excepţia de necompetenţă funcţională şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Iaşi. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A suspendat din oficiu judecarea cauzei. A dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, că deşi este de necontestat că natura civilă a litigiului dedus judecăţii a fost stabilită în primul ciclu procesual prin Decizia de casare nr. 676/2017, efectul obligatoriu al deciziei trebuie aplicat şi dezlegării unei alte probleme de drept şi anume cel al competenţei materiale funcţionale a instanţei de contencios administrativ, care nu mai poate fi repusă în discuţie în faza rejudecării, după casare cu trimitere.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin Decizia nr. 676 din 8 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-au admis recursurile declarate de SC E. SRL, SC F. SRL, G. şi H. împotriva Sentinţei nr. 228/ca din 23 februarie 2017 a Tribunalului Iaşi, care a fost casată în totalitate, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Prin decizia de casare menţionată, secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Iaşi, analizând caracterul complex al argumentelor reclamantelor, prin prisma scopului cererii şi al finalităţii urmărite, potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (4) C. proc. civ., a reţinut că temeiul juridic avut în vedere la formularea acţiunii în pretenţii îl constituie răspunderea civilă delictuală.

Totodată, s-a reţinut că litigiul nu este unul de contencios administrativ, nesubsumându-se prevederilor Legii nr. 554/2004 ci urmează normele dreptului comun în materie, respectiv cele ale C. proc. civ.

De altfel, asupra naturii civile a litigiului dedus judecăţii, cele două secţii ale curţii de apel, care şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a apelurilor, au căzut de acord.

Ceea ce a generat prezentul conflict de competenţă este faptul că prin aceeaşi decizie de casare s-a stabilit şi competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului în soluţionarea cauzei în primă instanţă.

Se observă însă, după cum rezultă cu claritate din Decizia nr. 676/2017, că a fost constatată competenţa funcţională a secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Iaşi exclusiv sub aspect procedural, respectiv pe considerentul depăşirii momentului procedural al invocării necompetenţei impus de art. 130 şi art. 131 C. proc. civ.. S-a reţinut astfel, că la primul termen acordat, din 20 ianuarie 2017, când părţile au fost legal citate, prima instanţă, procedând la verificarea competenţei, a statuat în sensul că este competentă material, teritorial şi funcţional să soluţioneze cauza. Excepţia necompetenţei materiale a fost invocată de reclamanţi în faţa instanţei abia la al treilea termen de judecată, respectiv în şedinţa publică din data de 20 februarie 2017.

Se reţine totodată că prin Decizia de casare nr. 676/2017, Sentinţa nr. 228/ca/2017 a Tribunalului Iaşi a fost casată în totalitate.

Or, potrivit art. 500 alin. (1) C. proc. civ., referitor la efectele casării, hotărârea casată nu are nicio putere.

Prin urmare, competenţa funcţională a secţiei de contencios administrativ a tribunalului a fost menţinută doar formal pe aspecte justificate de depăşirea momentului procedural al dezînvestirii.

În realitate, calificându-se litigiul, potrivit deciziei de casare, ca fiind unul de natură civilă, aceasta are consecinţe atât în privinţa instanţei competente material, cât şi a regimului căilor de atac, fiind vorba de jurisdicţia civilă de drept comun, iar nu de jurisdicţia de contencios-administrativ.

Ca atare, în conformitate cu art. 501 alin. (1) C. proc. civ., reţinând natura civilă a litigiului, statuată cu autoritate de lucru judecat prin Decizia de casare nr. 676/2017, se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei civile a Curţii de Apel Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT