Negative jurisdictional conflict over relative territorial incompetence: tacit proroogation bars ex officio declination when defendant fails to raise objection

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârşova sub nr. x/2018 la data de 20 martie 2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta SC B. SRL, obligarea acesteia să elibereze o adeverinţă privind încadrarea în grupa a II-a de muncă pentru următoarele perioade: 08 noiembrie 1973 - 14 iunie 1977 şi 02 decembrie 1978 - 01 aprilie 1990, când a lucrat în meseria de lăcătuş la SC C. SA.

Prin Sentinţa nr. 363 din 12 iulie 2018 Judecătoria Hârşova a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Feteşti, reţinând că pârâta SC B. SRL are sediul la adresa din Ţăndărei, jud. Ialomiţa, iar conform art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin Sentinţa nr. 1385 din 28 noiembrie 2018 Judecătoria Feteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârşova, a constatat ivit conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Feteşti a reţinut că necompetenţa teritorială de drept comun prevăzută de art. 107 C. proc. civ. este de ordine privată, astfel că, potrivit art. 130 alin. (3) din acelaşi cod, poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

În cauză, pârâta SC B. SRL nu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Hârşova, nu a depus întâmpinare la dosar şi nu s-a prezentat la primul termen de judecată din data de 07 iunie 2018, situaţie faţă de care invocarea, în raport de prevederile art. 107 C. proc. civ., din oficiu, la primul termen de judecată, a excepţiei necompetenţei teritoriale, de către instanţa de judecată, s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 C. proc. civ., în condiţiile în care dreptul de a contesta alegerea instanţei competente revenea exclusiv pârâtei, care însă nu a înţeles să invoce vreo excepţie.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârşova, pentru următoarele argumente:

Competenţa teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte posibilitatea de invocare a excepţiei de necompetenţă, respectiv, necompetenţa relativă poate fi invocată numai de pârât şi numai prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe [art. 130 alin. (3) C. proc. civ.].

Mai mult, potrivit art. 130 alin. (4) C. proc. civ., în situaţia necompetenţei de ordine privată "partea care a făcut cererea la o instanţă necompetentă nu va putea cere declinarea competenţei". În această situaţie, nici chiar reclamantul, după introducerea cererii de chemare în judecată nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanţe competente.

Prin alegerea făcută de reclamant a Judecătoriei Hârşova, aceasta a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă posibil competentă, a pierdut această prerogativă.

Aceasta deoarece fiind vorba de o competenţă teritorială relativă, neinvocarea de către pârâtă, în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., a excepţiei de necompetenţă, prezumă împrejurarea că părţile au convenit tacit la prorogarea competenţei în favoarea instanţei sesizate, instanţa de judecată neputând, în această situaţie, să îşi decline competenţa din oficiu.

În consecinţă, prin alegerea exprimată de reclamant prin introducerea cererii de chemare în judecată, coroborată cu neinvocarea, de către pârâtă, a excepţiei de necompetenţă teritorială, Judecătoria Hârşova a devenit în mod exclusiv competentă să judece prezentul litigiu.

Pentru aceste considerente, competenţa de soluţionare a pricinii va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Hârşova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârşova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT