Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 168/2019 AI generated

Judicial error damages: Inadmissibility of appeal against final civil judgment under statutory subject-matter and value limitations

Case Number Decizia nr. 168/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal for inadmissibility, leaving the Court of Appeal’s decision—which dismissed the plaintiff’s claims and reversed the trial court’s award of damages—in full force. The dispute involved a claim for moral damages arising from allegedly illegal pre-trial detention and judicial control measures in a criminal proceeding, where the plaintiff sought to challenge the appellate decision via appeal to the supreme court. The decisive legal basis for the dismissal was Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, as amended by O.U.G. No. 95/2016, which explicitly excluded judgments in cases regarding reparations for judicial errors and claims up to 1,000,000 RON from the ordinary appeal route (recurs), a restriction confirmed as constitutional by the Constitutional Court except for the monetary threshold; consequently, the court held that the appeal was procedurally barred regardless of any erroneous notice of appeal in the lower court’s operative part, in accordance with the principle that appeal avenues are determined by statutory law rather than judicial notation.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 16 lit. c) C. proc. pen, art. 16 lit. b) C. proc. pen, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Judicial error damages: Inadmissibility of appeal against final civil judgment under statutory subject-matter and value limitations: Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., arătând că hotărârea prin care s-a dispus achitarea sa a fost pronunţată la data de 06.04.2016, cu mult înainte de adoptarea deciziei în interesul legii nr. 15/18.09.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care nu este incidentă în prezenta cauză.

Keywords

AI generated
judicial law civil judgment statutory basis moral damages matter in dispute excluded cases

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, la data de 01.09.2016, sub nr. de dosar x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, obligarea acestuia la plata sumei de 3.000.000 euro, în echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri morale pentru perioada de 296 de zile, petrecută în arest preventiv, în mod nelegal, precum şi pentru perioada ulterioară, din 07.01.2011 până în 21.03.2014, petrecută sub măsura preventivă a controlului judiciar.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 539 şi urm. C. proc. pen.

Prin Sentinţa nr. 58 din 20 ianuarie 2017 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis în parte acţiunea; a obligat pârâtul la plata, către reclamant, a sumei de 10000 euro, echivalent în RON la data plăţii efective, reprezentând daune morale şi la plata sumei de 1200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Prin Decizia nr. 391/A din 17 aprilie 2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondat, apelul reclamantului împotriva sentinţei; a admis apelul pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi al intimatului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; a schimbat în tot sentinţa în sensul că a respins cererea de chemare în judecată; a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A., arătând că hotărârea prin care s-a dispus achitarea sa a fost pronunţată la data de 06.04.2016, cu mult înainte de adoptarea deciziei în interesul legii nr. 15/18.09.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care nu este incidentă în prezenta cauză.

Recurentul-reclamant a mai arătat că din temeiurile ce au stat la baza achitării sale, respectiv art. 16 lit. c) C. proc. pen. (nu există probe că persoana a săvârşit infracţiunea) şi art. 16 lit. b) C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege) rezultă că măsura arestării a fost nelegală, sens în care în mod greşit instanţa de apel a reţinut că nu a rezultat caracterul nelegal al arestării, pronunţând astfel o hotărâre neconformă legii.

Analizând cauza, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Rezultă că deciziile definitive nu pot fi supuse nici apelului şi nici recursului şi ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

În cauză, Decizia nr. 391/A/17.04.2018 a Curţii de Apel Bucureşti este dată în apel, în soluţionarea unui litigiu având ca obiect solicitarea de despăgubiri pentru prejudicii create prin erori judiciare, respectiv arestarea nelegală a recurentului-reclamant pentru perioada indicată în cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispoziţiile art. 539 şi urm. C. proc. pen.

Or, potrivit dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 95/2016, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 1 ianuarie 2019 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv."

Chiar dacă prin Decizia nr. 369/30.05.2017 a Curţii Constituţionale (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 582/20.07.2017) textul legal anterior citat a fost declarat neconstituţional, neconstituţionalitatea a fost constatată exclusiv în raport de criteriul valoric ce limita exercitarea căii extraordinare de atac a recursului, iar nu în funcţie de materia în care s-a pronunţat hotărârea respectivă.

Astfel, potrivit considerentelor acestei decizii, s-a reţinut că "(...) sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate, după publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, în cererile evaluabile în bani, mai puţin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în tezele cuprinse de art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013".

Chiar dacă în dispozitivul hotărârii s-a menţionat calea de atac a recursului, se reţine că potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar alin. (2) al aceluiaşi articol statuează că "Menţiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are nici un efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege."

Textul legal consacră regula conform căreia aprecierea asupra admisibilităţii căii de atac se realizează funcţie de reglementările legale specifice în vigoare, iar nu în raport de menţiunile din dispozitiv, sens în care hotărârea supusă recursului nu are deschisă această cale de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 391/A din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva Deciziei nr. 391/A din 17 aprilie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul ales în Bucureşti, şi cu intimatul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu sediul în Bucureşti.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV