Competence for execution objection: jurisdiction fixed by the court granting enforcement approval rather than the legal personhood of the specific regional sub-unit

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată la data de 4 ianuarie 2018 pe rolul Judecătoriei Satu Mare sub nr. x/2018 contestatoarea Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat anularea executării silite şi a tuturor actelor de executare efectuate în Dosarul de executare x/2017 al B.E.J. B., precum şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 2615 din data de 27 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Judecătoria Satu Mare, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a pronunţa această soluţie, a constatat că efectuarea executării silite în Dosarul execuţional nr. x/2017 al B.E.J. B. a fost demarată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 47/LMA din data de 17 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/2015.

În esenţă, a reţinut că, în raport de dispoziţiile legale privind organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale "Apele Române", calitatea procesuală pasivă în cadrul judecăţii desfăşurate în Dosarul nr. x/2015 aparţine Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, ca structură cu personalitate juridică aflată în subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române". Împrejurarea că în cauză actele de procedură au fost efectuate la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare reprezintă o chestiune care ţine de administrarea acelei cauze şi care este permisă de dispoziţiile procedurale, câtă vreme debitoarea a achiesat la aceasta. Cu toate acestea, îndeplinirea procedurilor de judecată prin intermediul unei structuri locale a Administraţiei, fără personalitate juridică şi - implicit - fără patrimoniu propriu, ori atribuţii în materia gestionării banilor publici, nu determină dobândirea de către această entitate a calităţii de debitor al obligaţiei, câtă vreme aceasta nu deţine atribuţii proprii care să îi permită executarea obligaţiilor născute din titlul executoriu ce face obiectul analizei, obligaţii care vizează - în calitate de debitoare - Administraţia Bazinală "Someş - Tisa", în structura căreia Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare reprezintă o unitate fără personalitate juridică.

A apreciat că are calitatea de debitor entitatea care deţine personalitate juridică şi care - în puterea atribuţiilor conferite de lege - are capacitatea de a proceda la executarea hotărârii care constituie titlu executoriu, de a lua decizii şi de a aloca fondurile bugetare care să asigure această executare.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., a reţinut că acest text legal nu este incident în cauză, întrucât se referă la pârâţi persoane juridice de drept privat, ceea ce nu este cazul, raportat la natura cererii care a făcut obiectul fondului în dosarul care a generat titlul executoriu, iar în procedura specială a contestaţiei la executare, regula aplicabilă în materia competenţei este o regulă derogatorie de la dreptul comun şi este reglementată de dispoziţiile art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., în conformitate cu care instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Din dispoziţiile legale în materia organizării şi funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române", precum şi din cuprinsul titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 47/LMA din data de 17 februarie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a constatat că, în cauză, calitatea de debitor aparţine Administraţiei Bazinale "Someş - Tisa", ca entitate cu personalitate juridică direct obligată în raporturile de muncă cu creditorul.

În acest context, a reţinut că însăşi actele de executare efectuate în Dosarul execuţional nr. x/2017 al B.E.J. B. au fost efectuate împotriva acestui debitor, căruia i-au fost comunicate actele de executare silită efectuate şi care este, de altfel, şi titularul cererii de chemare în judecată, având ca obiect contestaţie la executare.

Totodată, a constatat că nu pot fi primite nici argumentele legate de încheierea contractelor de muncă cu entitatea Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, câtă vreme - astfel cum rezultă din înscrisurile depuse în probaţiune - aceasta nu a acţionat niciodată în nume propriu, ci ca reprezentant - fără personalitate juridică - al Administraţiei Bazinale "Someş - Tisa", iar decizia care a făcut obiectul analizei instanţelor care au pronunţat hotărârile ce constituie titluri executorii a fost emisă de către Directorul General al Administraţiei Naţionale "Apele Române", Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare acţionând ca entitate reprezentantă în teritoriu a structurii superioare Administraţia Bazinală "Someş - Tisa", la rândul său reprezentantă a unităţii centrale.

Nici împrejurarea că încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată de către Judecătoria Satu Mare nu poate constitui un argument pentru reţinerea competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare de către această instanţă de judecată, câtă vreme potrivit art. 712 alin. (3) C. proc. civ. "după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condiţiilor legale".

Or, această anulare poate viza inclusiv aspecte legate de încuviinţarea executării silite de către o instanţă necompetentă, iar calea prin care un astfel de aspect trebuie adus în discuţie este contestaţia la executare, care urmează a fi soluţionată de către instanţa de executare competentă potrivit art. 651 C. proc. civ.

Raportat la aceste argumente, instanţa a reţinut că excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Satu Mare este întemeiată.

Prin Sentinţa civilă nr. 7158 din data de 31 octombrie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, ca un prim aspect, că Judecătoria Satu Mare nu a respectat prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., ce stabileşte că necompetenţa teritorială de ordine publică trebuie invocată de către părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate. Primul termen la care părţile au fost legal citate a fost cel din data de 16 mai 2018, însă excepţia a fost invocată doar la termenul de judecată din data de 27 iunie 2018, intervenind, astfel, decăderea - în aceste condiţii instanţa nu mai putea invoca excepţia şi dispune declinarea soluţionării cauzei.

Totodată, a constatat că instanţa competentă să se pronunţe asupra contestaţiei la executare este instanţa de executare, astfel cum reiese din dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

A reţinut dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel şi a arătat că pentru soluţionarea excepţiei necompetenţei teritoriale se impune a se stabili cine are calitatea de debitor în cadrul procedurii de executare.

A constatat că debitorul este cel în sarcina căruia s-au stabilit obligaţii susceptibile a fi aduse la executare prin titlul executoriu, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, care la data sesizării organului de executare avea sediul în Satu Mare, str. x nr. 8/A, judeţul Satu Mare, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Satu Mare. Chiar dacă este menţionată în titlul executoriu şi contestatoarea Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, ca organ ierarhic superior Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, aceasta nu a fost parte distinctă în acel proces, după cum nu a fost nici Administraţia Naţională "Apele Române", care, de asemenea, figurează în hotărâre, din moment ce în dispozitivul titlului executoriu nu este menţionată adresa şi Codul fiscal al acesteia.

Drept urmare, calitatea de parte a avut-o Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, care nu a acţionat în calitate de reprezentant, câtă vreme o astfel de menţiune nu a fost făcută în cuprinsul celor două hotărâri judecătoreşti. În plus, a arătat că Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare este cel care a încheiat contractul de muncă al intimatului.

A apreciat că nu prezintă relevanţă sub aspectul soluţionării excepţiei dacă debitorul din titlul executoriu are sau nu personalitate juridică, câtă vreme în cadrul contestaţiei la executare nu se pot aduce modificări în ceea ce priveşte cadrul procesual din litigiul care a generat titlul executoriu, pentru a se susţine că de fapt calitate procesuală pasivă putea avea numai Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa. Totodată, a reţinut că existenţa personalităţii juridice nu este o condiţie pentru a fi parte în procesul civil, în contextul în care o entitate fără personalitate juridică şi constituită conform legii poate sta în judecată, astfel cum prevede art. 56 C. proc. civ.

În plus, a constatat că în precizarea depusă la data de 23 mai 2018 contestatoarea a arătat în mod expres că a formulat contestaţia la executare în calitate de reprezentant al subunităţii Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare.

A mai reţinut că actele de executare silită au fost emise împotriva debitorului din titlul executoriu, Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, cu sediul în Satu Mare, str. x nr. 8/A, judeţul Satu Mare, iar nu împotriva Administraţiei Bazinale de Apă Someş - Tisa, cu sediul în Cluj-Napoca, judeţul Cluj.

A apreciat că împrejurarea potrivit căreia somaţia de executare a fost comunicată la sediul acesteia din urmă nu influenţează soluţia ce urmează a fi pronunţată asupra excepţiei invocate, fiind eventual un motiv al contestaţiei la executare, care va fi analizat de instanţa de executare de la sediul debitorului, care este în Satu Mare. Chiar dacă s-a formulat contestaţie la executare de către Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, căreia i s-a comunicat somaţia din data de 14 decembrie 2017, aceasta trebuie introdusă la instanţa de executare determinată conform celor arătate mai sus, şi care nu poate fi cea de la sediul său, deoarece nu pot exista simultan mai multe instanţe de executare. În această privinţă a constatat că Judecătoria Satu Mare deja şi-a stabilit calitatea de instanţă de executare la momentul la care a soluţionat cererea de încuviinţare a executării silite.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 4 ianuarie 2018 pe rolul Judecătoriei Satu Mare contestatoarea Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat anularea executării silite şi a tuturor actelor de executare efectuate în Dosarul execuţional nr. x/2017 al B.E.J. B..

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede, în noua redactare, că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Judecătoria Satu Mare, prin Încheierea nr. 3385 din data de 15 noiembrie 2017 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a admis cererea formulată de B.E.J. B. şi a încuviinţat executarea silită pornită în Dosarul execuţional nr. x/2017 al B.E.J. B. împotriva debitoarei Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală de Apă Someş - Tisa - Sistemul de Gospodărire a Apelor Satu Mare, cu sediul în municipiul Satu Mare, judeţul Satu Mare.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin Încheierea nr. 3385 din data de 15 noiembrie 2017 a Judecătoriei Satu Mare, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, şi anume Judecătoria Satu Mare, ca instanţă de executare.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Satu Mare.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - LM