Elusive proof of 1942 ethnic-based refugee status and evidentiary insufficiency under Law No. 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's judgment, and remanded the case for further evidence, effectively allowing the appellant to re-prove their claim. The dispute concerned an administrative-legal action to annul a pension authority decision that denied benefits under Law No. 189/2000 for ethnic-based refugee status, with the appellant arguing they fled Basarabia in 1942. The high court found the original decision unlawful and unfounded because the lower court failed to conduct sufficient evidence gathering, citing specific inconsistencies in the birth certificates of the appellant and his brother and the elusiveness of witness declarations, thereby failing to establish the factual prerequisites of Article 1(lit. c) of Law No. 189/2000.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, art. 3041 C. proc. civ; Elusive proof of 1942 ethnic-based refugee status and evidentiary insufficiency under Law No. 189/2000: Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea reține că sentința este nelegală și netemeinică, deoarece instanța nu a administrat probe suficiente, din coroborarea cărora să poată trage o concluzie certă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 7 aprilie 2004, reclamantul C.P. a solicitat anularea hotărârii nr. 1614/2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Iași și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, întrucât în luna august 1942, împreună cu familia, s-a refugiat din Basarabia, în România, din motive etnice.
Prin sentința civilă nr. 66/2004 a Curții de Apel Iași, secția comercială și de contencios administrativ, acțiunea a fost respinsă, reținându-se că nu sunt întrunite cerințele art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că din declarațiile autentificate ale martorilor rezultă refugiul reclamantului și al familiei sale.
Verificând cauza, în funcție de motivarea recursului, în lumina dispozițiilor art. 3041 C. proc. civ., Curtea reține că sentința este nelegală și netemeinică, deoarece instanța nu a administrat probe suficiente, din coroborarea cărora să poată trage o concluzie certă.
Martorele care au dat declarație la notariat, sunt eliptice în relatări, iar actele depuse de recurent nu sunt concordante. Astfel, în certificatul de naștere al reclamantului (născut la 11 ianuarie 1938), se menționează vârsta tatălui – 25 ani, iar în certificatul de naștere al fratelui, C.M., mai mic decât reclamantul, născut la 19 aprilie 1942, la Arciz (Chilia), se menționează vârsta tatălui, de 20 ani. Instanța de fond trebuia să elucideze aceste discordanțe și de asemenea, să solicite reclamantului, să administreze și alte dovezi (adeverință de la școala pe care a urmat-o imediat după anul 1945, alte acte, martori).
Având în vedere aceste considerente, recursul va fi admis, sentința se va casa și cauza va fi trimisă, aceleiași instanțe, pentru suplimentarea probelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de C.P. împotriva sentinței civile nr. 66 din 17 mai 2004 a Curții de Apel Iași, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2004.