Child born in refugee camp qualifies for ethnic persecution benefits; appeal dismissed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the pension fund, leaving the lower court's judgment in force, which annulled the initial decision and ordered the payment of benefits to the claimant from May 2003. The dispute concerned the refusal to recognize the claimant as a "strapped" or displaced person under the law on reparations for ethnic persecution, despite being born in 1944 in a local refugee camp in Suceava County, where his parents had fled from their Harghita County domicile in 1940 due to ethnic persecution. Relying on Law No. 189/2000 and the principle that the legislative purpose is to compensate victims of ethnic persecution, the court held that children born during their parents' forced displacement shared the refugee status and suffered the same consequences of being deprived of their home property, thereby entitling them to the benefits provided by the law, and rejecting the argument that such individuals lacked a pre-displacement domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000; Child born in refugee camp qualifies for ethnic persecution benefits; appeal dismissed: Prin sentința nr. 299 din 15 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a constatat că reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 13 ianuarie 1944 - 6 martie 1945 și a dispus obligarea pârâtei să-i acorde drepturile cuvenite, cu începere de la 1 mai 2003.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
I.C.C.J., secția de contencios administrativ, decizia nr. 6990 din 17 septembrie 2004
Prin acțiunea formulate la data de 15 iulie 2003, reclamantul T.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Harghita, solicitând anularea hotărârii nr. 146 din 26 mai 2003 și obligarea pârâtei să-i recunoască beneficiul prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că familia sa s-a refugiat în luna septembrie 1940, din comuna Bilbur, județul Harghita, unde avea domiciliul, stabilindu-se în localitatea Broșteni, județul Suceava, astfel încât el, fiind născut în refugiu la 13 ianuarie 1944, este îndreptățit să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Prin sentința nr. 299 din 15 septembrie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a constatat că reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, pe perioada 13 ianuarie 1944 - 6 martie 1945 și a dispus obligarea pârâtei să-i acorde drepturile cuvenite, cu începere de la 1 mai 2003.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că și copiii născuți în timpul refugiului părinților, în a căror îngrijire s-au aflat, au avut aceleași condiții de viață și același statut, fiind nevoiți să trăiască într-o altă localitate, decât cea de domiciliu.
Împotriva sentinței a declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Harghita, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, pârâta a arătat că instanța de fond a aplicat în mod greșit, prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât copiii născuți în timpul refugiului părinților, neavând un domiciliu de unde să se fi refugiat din motive etnice, nu fac parte din categoria persoanelor strămutate, în sensul art. 2 din H.G. nr. 127/2002.
Examinând cauza, în raport cu prevederile art. 304 și 3041 C. proc. civ., Curtea a constatat că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Instanța de fond a reținut în mod întemeiat faptul că și reclamantul, născut în localitatea unde au fost obligați să se refugieze, din motive etnice, părinții săi, a dobândit statutul de refugiat al acestora.
Având în vedere că finalitatea Legii nr. 189/2000, este tocmai acordarea de reparații, persoanelor care au suferit persecuții din motive etnice, nu se poate susține că ar fi exceptate de la beneficiul acestui act normativ, persoanele născute în refugiu care au suportat alături de părinți, consecințele strămutării, fiind private de folosința locuinței și a bunurilor din localitatea de domiciliu.
În raport cu cele expuse mai sus, Curtea a respins recursul declarat în cauză, ca nefondat.