Suspension order upheld; appeal annulled for missing illegality grounds.

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

La data de 31 ianuarie 2018 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3716/14.09.2017 pronunţată de Tribunalul Prahova.

La termenul din 15 mai 2018, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a dispus suspendarea judecării apelului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3716/14.09.2017 pronunţată de Tribunalul Prahova, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs reclamantul A., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 2 iulie 2018.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat, la data de 4 septembrie 2018, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport apreciindu-se că recursul este admisibil în principiu, însă este nemotivat.

La data de 6 septembrie 2018, Completul de filtru C4, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părţile să îşi exprime punctele de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor.

La data de 25 septembrie 2018 s-a înregistrat la dosar punctul de vedere la raport formulat de recurent, prin care acesta susţine că a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi solicită admiterea recursului şi trimiterea dosarului Curţii de apel pentru continuarea judecăţii.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, dosarul a fost înaintat completului de judecată în vederea stabilirii termenului pentru soluţionarea căii de atac.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 19 octombrie 2018, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, sancţiunea pentru nerespectarea acestei cerinţe fiind nulitatea recursului, conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din acelaşi cod.

Recursul se motivează, conform art. 407 alin. (1) C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1) recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

În cauza dedusă judecăţii, încheierea recurată a fost pronunţată la data de 15 mai 2018, iar cererea de recurs a fost formulată la data de 26 iunie 2018, astfel cum rezultă din rezoluţia de înregistrare a recursului la registratura Curţii de Apel Ploieşti, dosar recurs.

Recurentul reclamant nu a formulat motivele de recurs odată cu cererea de recurs şi nici separat, în cadrul termenului de recurs.

Se constată astfel, că recurentul nu s-a conformat exigenţelor art. 486 alin. (3) C. proc. civ., neindicând motive de nelegalitate, dintre cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nici nu a depus, printr-un memoriu separat, motivele de casare.

Aşa fiind, având în vedere că recurentul nu a formulat motivele de recurs şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 15 mai 2018 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18.10.2018.