Cassation null for failure to substantiate legal unconstitutionality of tort liability denial for procedural venue transfer motion
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appellant's cassation appeal null, leaving in force the appellate decision that dismissed the initial claim and upheld the first-instance judgment in favor of the defendant public authority. The dispute concerned a claim for moral damages, arguing that the defendant’s submission of a motion to transfer a separate civil case based on "legitimate suspicion" constituted an illegal accusation of influencing magistrates, thereby harming the plaintiff's honor and reputation; however, the lower courts had found that such procedural filings did not per se constitute an illicit act. Relying on the Romanian Code of Civil Procedure, specifically Articles 486(3), 488, and 489(2), the court ruled that the appeal was null because the appellant failed to substantiate specific grounds of illegality required for cassation, offering only general dissatisfaction and arguments on the facts of the case rather than demonstrating that the appellate court's reasoning was legally flawed.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 C. proc. civ, art. 414 din C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ; Cassation null for failure to substantiate legal unconstitutionality of tort liability denial for procedural venue transfer motion: Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, fără a formula critici concrete de nelegalitate, susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, la data de 18.01.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., a chemat în judecată pe pârâta Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000.000 RON daune morale pentru prejudicierea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale, prin aceea că pârâta, prin formularea cererii de strămutare a dosarului nr. x/2014 al Tribunalului Ilfov la o instanţă egală în grad, întemeiată pe bănuială legitimă, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti, ar fi acuzat reclamantul că se ocupă cu activităţi penale de trafic de influenţă asupra magistraţilor care îşi desfăşoară activitatea în instanţele de pe raza judeţului Ilfov.
Prin sentinţa civilă nr. 639/11.05.2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Prin decizia civilă nr. 1055 A din 7 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că atitudinea pârâtei nu poate fi interpretată decât în limitele unei conduite prudente în a se soluţiona cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale un litigiu în care este parte, aceasta, în urma unei analize proprii, identificând un motiv de strămutare a dosarului nr. x/2014 înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, grefat pe calitatea reclamantului de avocat, parte în acel litigiu şi cu domiciliul în raza teritorială a instanţei învestite cu soluţionarea cauzei.
Simplul fapt de a sesiza instanţa competentă cu soluţionarea unei cereri de strămutare motivat de calitatea părţilor sau alte circumstanţe ale procesului nu poate fi interpretat de plano ca aducând atingere onoarei şi demnităţii părţii adverse, în lipsa unor susţineri care să poată fi calificate ca făcând parte din sfera ilicitului.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamantul, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, fără a formula critici concrete de nelegalitate, susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 06.02.2018 şi repartizat Completului filtru nr. 11.
Prin rezoluţia completului din 07.02.2018, cererea de recurs a fost comunicată intimatei Garda Naţională de Mediu - Comisariatul General, cu menţiunea de a depune întâmpinare în termen de 30 zile de la comunicare.
În termen legal intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., solicitând, totodată, respingerea recursului şi judecata cauzei în lipsă.
Întâmpinarea a fost comunicată recurentului, care nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Prin raportul întocmit la data de 07 mai 2018, s-a reţinut faptul că, în raport de dispoziţiile art. 414 din C. proc. civ., recursul este admisibil în principiu.
Sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurentă în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, s-a constatat că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus, prin rezoluţia din 10.05.2018, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Conform dovezilor aflate la filele x, raportul a fost comunicat părţilor.
Părţile nu au depus punct de vedere la raport conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin rezoluţia din data de 27.06.2018, s-a fixat termen pentru soluţionarea căii de atac la data de 27.09.2018, în camera de consiliu, complet de filtru - CF 2, fără citarea părţilor, în temeiul art. 493 din C. proc. civ.
Înalta Curte, fiind învestită cu soluţionarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:
În cuprinsul cererii de recurs, recurentul arată, în esenţă, faptul că motivarea instanţei de apel nu are nicio bază legală şi nu este susţinută de probatoriul administrat.
În continuarea motivării cererii de recurs se face o expunere succintă a situaţiei de fapt şi sunt formulate critici care vizează fondul cauzei deduse judecăţii, cu referire la acuzarea sa de către pârâtă, prin cererea de strămutare, în sensul că desfăşoară activităţi penale de trafic de influenţă, fără a fi indicate motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ.
Prin urmare, sub aspectul încadrării criticilor formulate de recurent în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., analizând cuprinsul cererii de recurs, se constată că aceasta nu cuprinde motive de nelegalitate care să vizeze hotărârea atacată, conform art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.
Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ.
Invocarea, prin cererea de recurs, a unor simple nemulţumiri ale părţilor cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de apel în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
Prin decizia atacată, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că simplul fapt de a sesiza instanţa competentă cu soluţionarea unei cereri de strămutare motivat de calitatea părţilor sau alte circumstanţe ale procesului nu poate fi interpretat de plano ca aducând atingere onoarei şi demnităţii părţii adverse, în lipsa unor susţineri care să poată fi calificate ca făcând parte din sfera ilicitului.
Cum obiectul litigiului îl constituie decizia nr. 1055A din data de 7 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să cuprindă argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în soluţia de respingere a apelului declarat de reclamant, respectiv de menţinere a hotărârii primei instanţe prin care s-a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.
În concluzie, cum aspectele invocate de recurentul A. se referă la elementele de fapt ale cauzei, şi nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ., constatând că nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1055A din data de 7 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27.06.2018.