Negative jurisdictional conflict requirement of mutual declination and finality of appellate competence regulation

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale sub dosar nr. x/2017 mai mulţi reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală şi Ministerul Justiţiei, chematul în garanţie Ministerul Finanţelor Publice, au solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea angajatorului la plata drepturilor financiare care decurg din acordarea sporului de confidenţialitate în procent de 15% ca urmare a deţinerii certificatelor de acces la informaţii clasificate, clasa secrete de stat, nivel strict secret, procent aplicat la indemnizaţia lunară brută.

La termenul de judecată din data de 9 iunie 2017, tribunalul a dispus disjungerea cauzei în ce îl priveşte pe reclamantul A., formându-se un nou dosar cu nr. x/2017

Prin sentinţa civilă nr. 4213 din data de 9 iunie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi reţinând că domiciliul reclamantului se află în judeţul Harghita, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Harghita, înainte de primul termen de judecată, reclamantul A. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, respinsă de instanţă prin încheierea din data de 26 octombrie 2017.

Prin sentinţa nr. 182 din data de 8 februarie 2018, Tribunalul Harghita, secţia civilă a soluţionat în fond cauza - a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de pârâtul Ministerul Justiţiei şi a respins cererea de chemare în judecată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. A respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanţie a Ministerului Justiţiei, formulată de reclamant şi a respins acţiunea civilă, ca fiind neîntemeiată.

Hotărârea a fost pronunţată cu drept de apel.

Împotriva sentinţei nr. 182 din data de 8 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Harghita, reclamantul a declarat apel, motivele de apel cuprinzând critici cu privire la respingerea excepţiei de necompetenţă teritorială de către Tribunalul Harghita.

Prin decizia nr. 234/A din data de 26 iunie 2018, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 182 din data de 8 februarie 2018 pronunţată de Tribunalul Harghita, pe care a anulat-o.

A admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de reclamant.

A trimis cauza spre judecare instanţei competente, respectiv Tribunalului Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Înalta Curte va constata inexistenţa în cauză a unui conflict negativ de competenţă, în considerarea celor ce succed:

Dispoziţiile art. 133 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe s-au declarat necompetente de a judeca aceeaşi pricină.

Din aceste dispoziţii rezultă că, pentru ca un conflict de competenţă să existe, este necesar ca două sau mai multe instanţe să se fi dezînvestit de soluţionarea unei cauze, considerând că nu sunt competente în acest sens, iar dezînvestirea să fie reciprocă, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ.

În speţă, din parcursul dosarului nu se identifică premisa necesară naşterii unui conflict negativ de competenţă, analizat prin prisma art. 133 C. proc. civ., de vreme ce declinările nu au operat reciproc între instanţele aflate în acest ipotetic conflict de competenţă, respectiv Tribunalul Harghita, secţia civilă şi Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti a intervenit prin decizia nr. 234/A din data de 26 iunie 2018 pronunţată în apel de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, decizie ce se bucură de putere de lucru judecat, în soluţionarea unei căi de atac.

Din această perspectivă, decizia Curţii de apel Târgu Mureş este un regulator de competenţă prin funcţia de stabilire a instanţei competente să judece cauza în primă instanţă.

Astfel, Curtea de Apel Târgu Mureş, ca instanţă de apel, a aplicat dispoziţiile art. 480 alin. (4) C. proc. civ., determinând instanţa competentă să soluţioneze cauza în primă instanţă, în urma admiterii căii de atac, astfel încât autoritatea de lucru judecat de care se bucură decizia nr. 234/A din data de 26 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă blochează orice considerente cu privire la stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei.

Aşadar, neexistând premisa existenţei unor declinări reciproce între Tribunalul Harghita şi Tribunalul Bucureşti, Înalta Curte constată că nu s-a ivit un conflict negativ de competenţă între cele două instanţe în sensul stabilit de art. 133 pct. 2 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, va trimite dosarul, pe cale administrativă, spre soluţionare la Tribunalul Bucureşti, instanţă apreciată ca fiind competentă prin decizia nr. 234/A din data de 26 iunie 2018 pronunţată în soluţionarea căii de atac a apelului de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistenţa conflictului negativ de competenţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.09.2018.