Revision request for contradictory final judgments: failure to meet triple identity requirement and distinction from non-uniform case law

Asupra cererii de revizuire de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 iulie 2018, urmare a declinării competenţei de soluţionare a cauzei dispusă prin decizia nr. 1548 din data de 15 mai 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 424 din data de 15 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, pe care o consideră potrivnică deciziei civile nr. 107/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 şi deciziei 3865/2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016 - cauze ale aceleiaşi instanţe, respectiv ale Curţii de Apel Piteşti.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a arătat că există identitate cu privire la obiect - toate cele trei hotărâri au fost pronunţate asupra aceluiaşi litigiu - şi identitate de cauză - motivele de apel sunt identice, actele existente în cele trei dosare sunt identice şi toate dosare au ca obiect "discuţii cu privire la art. 3 din deciziile de concediere, respectiv regulamentul şi actele adiţionale".

De asemenea, revizuentul a precizat că deciziile pronunţate în cele trei cauze sunt contrare, deşi toate dosarele au fost disjunse din dosarul nr. x/2016, având acelaşi obiect şi cauză.

Analizând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii sale, Înalta Curte constată următoarele:

Revizuentul a solicitat instanţei anularea deciziei civile nr. 424 din data de 15 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., normă care deschide părţilor calea acestei căi extraordinare de atac, de retractare, pentru cazul în care există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

A susţinut că decizia a cărei anulare se cere este potrivnică deciziei civile nr. 107/2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 şi deciziei 3865/2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016 - cauze ale aceleaşi instanţe, hotărâri pronunţate în pricini similare, în privinţa altor reclamanţi, în litigii soluţionate în contradictoriu cu aceeaşi intimată.

În aplicarea dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că revizuirea este inadmisibilă, întrucât pentru a fi incidentă teza de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiţii, care nu se verifică în cauză.

Astfel, este necesar să existe hotărâri definitive ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiţie ce rezultă din dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părţi, obiect şi cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese diferite şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă. O asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-un apel deghizat, de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni.

Or, câtă vreme în motivele de revizuire susţinute de revizuent, se afirmă o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive ale aceleiaşi instanţe (Curtea de Apel Piteşti), pronunţate în cauze similare (iar nu identice), în privinţa altor părţi care sunt în aceeaşi situaţie ca şi revizuentul, acesta din urmă nu poate obţine anularea deciziei instanţei de apel, întrucât practica neunitară a instanţelor nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru situaţia descrisă, nu este întrunită cerinţa ca hotărârile să fi fost pronunţate în cazul unui litigiu cu privire la care să se verifice tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Remediul practicii neunitare rămâne pronunţarea unei decizii în interesul legii însă, la acest moment, date fiind efectele unei astfel de decizii, chiar şi aceasta ar fi lipsită de orice finalitate în privinţa situaţiei revizuentului, întrucât art. 517 alin. (2) C. proc. civ. prevede că soluţiile se pronunţă numai în interesul legii şi nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele procese.

În raport de cele constatate, Înalta Curte apreciază că nu mai prezintă relevanţă analiza celorlalte condiţii de admisibilitate a cererii de revizuire ce face obiect al prezentei cauze.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea cererii de revizuire şi la faptele pe care se întemeiază, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 424 din data de 15 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Cu recurs la Completul de 5 judecători, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.09.2018.