Extraordinary appeal against dismissal of prior annulment challenge ruled inadmissible.

Examinând contestaţia în anulare, din perspectiva admisibilităţii căii extraordinare de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 2355 din data de 12 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, o altă contestaţie în anulare formulată de către contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1393 din 19 aprilie 2018 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Prin cererea înregistrată la data de 12 iulie 2018 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, contestatorul A. a arătat că înţelege să formuleze contestaţie în anulare specială împotriva deciziei nr. 2355 din data de 12 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 318 C. proc. civ.

Prealabil analizării oricăror chestiuni, întrucât contestatorul a făcut referire la dispoziţiile art. 318 din C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată că, având în vedere data promovării demersului judiciar - 5 iulie 2016 - raportat la data intrării în vigoare a noului C. proc. civ., respectiv 15 februarie 2013, în cauză sunt incidente dispoziţiile noului C. proc. civ., sens în care cauza va fi analizată din perspectiva acestui text legal.

În respectarea principiului fundamental al legalităţii, căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive (art. 503 alin. (1) C. proc. civ.), respectiv împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de recurs (art. 503 alin. (2) C. proc. civ.), doar pentru ipotezele expres determinate de lege.

În conformitate cu dispoziţiile art. 503 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen.

Prin urmare, potrivit textelor legale anterior enunţate, pot constitui motive ale contestaţiei în anulare speciale prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 şi pct. 3 C. proc. civ. numai hotărârile instanţelor de recurs.

Or, hotărârea supusă analizei a fost pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având ca obiect contestaţie în anulare.

Cu atât mai mult, criticile deduse judecăţii prin intermediul prezentei căi extraordinare de atac nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele prevăzute de dispoziţiile art. 503 C. proc. civ., care să determine încadrarea lor în cazurile ce pot forma obiect al contestaţiei în anulare, obiectul contestaţiei în anulare neputând fi extins, prin analogie, la alte situaţii decât cele prevăzute expres de dispoziţiile legale mai sus menţionate.

Pentru considerentele expuse, constatând că hotărârea atacată nu poate forma obiect al contestaţiei în anulare, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 2355 din data de 12 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20.09.2018.