Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 89/2019 AI generated

Territorial jurisdiction over corporate compliance contravention assigned to headquarters location rather than director's office

Case Number Decizia nr. 89/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Timisoara Court, thereby reversing the previous declination by that court and confirming that the Bucharest court lacked territorial jurisdiction. The dispute involved a challenge to a contraventional police record issued by the National Integrity Agency, which penalized a company and its director for failing to designate a person responsible for implementing asset and interest declarations under Law No. 176/2010. The decisive legal basis was Article 32(1) of Emergency Government Ordinance No. 2/2001, establishing that territorial jurisdiction is determined by the place where the contravention was committed; the Court held that for omissions such as the failure to designate a responsible officer, the place of commission is the location where the active conduct or legal obligation should have been performed, which was identified as the company’s registered headquarters in Timisoara rather than the director’s office in Bucharest.

Legislator headnote

AI generated

art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 135 C. proc. civ, art. 5 din Legea nr. 176/2010; Territorial jurisdiction over corporate compliance contravention assigned to headquarters location rather than director's office: Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că locul comiterii contravenţiei este reprezentant de locul unde persoana sancţionată îşi desfăşoară activitatea. Astfel, având în vedere că persoana sancţionată, B. îşi exercită atribuţiile în Sector 1 Bucureşti, acesta fiind locul unde nu s-a realizat desemnarea persoanei responsabile cu implementarea declaraţiilor de avere şi de interese şi faţă de dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, a constatat că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

Keywords

AI generated
territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction emergency ordinance basis of obligation conflict of interests geographic scope of the infringement

Cited Legislation

AI generated
art. 133 alin. (2) C. proc. civ
În temeiul art. 133 alin. (2) C. proc. civ.
art. 134 C. proc. civ
În temeiul art. 134 C. proc. civ.
art. 135 C. proc. civ
133 şi art. 135 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competentă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
art. 5 din Legea nr. 176/2010
Prin actul contestat, petentul B. a fost amendat cu suma de 500 de RON, reţinând-se faptul că nu a respectat prevederile art. 1 alin. (1) pct. 34 şi art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010 în sensul că nu a desemnat o persoană responsabilă cu implementarea declaraţiilor de avere şi de interese.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

Prin plângerea înregistrată la data de 07.02.2018 sub nr. x/2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti petenţii A. Banat SA şi B. în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x din data de 18.01.2018.

În motivarea plângerii, petenţii au susţinut că, prin actul contestat, petentul B. a fost amendat cu suma de 500 de RON, reţinându-se faptul că nu a respectat prevederile art. 1 alin. (1) pct. 34 şi art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010 în sensul că nu a desemnat o persoană responsabilă cu implementarea declaraţiilor de avere şi de interese.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 3851/2018 instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Pentru a pronunţa această hotărârea, în interpretarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanţa a constatat că locul săvârşirii contravenţiei este sediul societăţii A. Banat, respectiv, localitatea Timişoara.

2.2. Prin Sentinţa nr. 12422 din data de 31.10.2018 pronunţată de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate de petenţii A. Banat SA în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În temeiul art. 133 alin. (2) C. proc. civ. s-a constatat ivit conflict negativ de competenţă între Judecătoria Timişoara şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

În temeiul art. 134 C. proc. civ. s-a suspendat din oficiu orice altă procedură şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că locul comiterii contravenţiei este reprezentant de locul unde persoana sancţionată îşi desfăşoară activitatea. Astfel, având în vedere că persoana sancţionată, B. îşi exercită atribuţiile în Sector 1 Bucureşti, acesta fiind locul unde nu s-a realizat desemnarea persoanei responsabile cu implementarea declaraţiilor de avere şi de interese şi faţă de dispoziţiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, a constatat că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este competentă să soluţioneze prezenta cauză.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 şi art. 135 C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competentă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, petenţii A. Banat SA şi B. în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Integritate au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. x din data de 18.01.2018.

Prin actul contestat, petentul B. a fost amendat cu suma de 500 de RON, reţinând-se faptul că nu a respectat prevederile art. 1 alin. (1) pct. 34 şi art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010 în sensul că nu a desemnat o persoană responsabilă cu implementarea declaraţiilor de avere şi de interese.

Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 "Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia".

Înalta Curte reţine că, potrivit prevederilor art. 5 din Legea nr. 176/2010 "(1) În cadrul entităţilor în care persoanele au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi declaraţii de interese, în conformitate cu prevederile legale, se desemnează persoane responsabile care asigură implementarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese".

Iar potrivit alin. (3) "În exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, persoanele desemnate potrivit prevederilor alin. (2) sunt subordonate direct conducătorului instituţiei respective, care răspunde pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora".

Totodată, conform art. 29 din aceeaşi lege (1) "Nedepunerea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum şi nedeclararea, în declaraţia întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50 RON la 2.000 RON. Agenţia poate declanşa din oficiu procedura de evaluare.

Se observă că faptele contravenţionale de comiterea cărora este acuzat petentul constau în inacţiuni considerate a fi săvârşite, ca element material al contravenţiei, la locul în care ar fi trebuit să se îndeplinească conduita activă la care legea obligă, desemnarea persoanelor responsabile şi depunerea declaraţiilor de avere şi de interese.

Din verificarea probatoriului depus la dosar rezultă că întreaga activitate de verificare şi corespondenţa purtată a vizat sediul A. Banat SA din Timişoara str. x, judeţul Timiş, prin urmare sediul acestei autorităţi reprezintă locul la care trebuia executată obligaţia reclamantului de a desemna persoana responsabilă cu implementarea declaraţiilor de avere şi interese şi, implicit, locul unde a fost constatată fapta contravenţională.

Fapta reţinută, obligaţia legală neexecutată, este direct legată de administrarea societăţii pârâte din Timişoara, iar instanţa investită cu soluţionarea regulatorului de competentă nu poate da eficienţă unei simple adrese prin care se comunică, cu caracter general, că directorul are biroul în municipiul Bucureşti.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Timişoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii A. Banat SA şi B. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate în favoarea Judecătoriei Timişoara.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV