Jurisdictional conflict over challenge to EU rural investment financing: central agency decision triggers appellate competence under Art. 10(11) Law 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial la data de 27.04.2018, pe rolul Curţii de Apel Craiova, reclamantul A. - Întreprindere Individuală a solicitat anularea Deciziei nr. 29531/24.102.2017 de soluţionare a contestaţiei înregistrată la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sub nr. x/19.09.2017, precum şi anularea actului administrativ titlu de creanţă/proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.08.2017, încheiat la data de 31.07.2017, privind proiectul x/15.07.2014 "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima dată ca şef de exploataţie în localitatea Dioşti, judeţul Dolj".

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 408 din data de 5 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Craiova şi, în temeiul art. 132 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie s-a reţinut că litigiul comportă asupra legalităţii Procesului-verbal emis de Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Dolj şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei emisă de Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 4 Sud- Vest Oltenia.

Or, cum cererea de faţă vizează acte administrative emise de autorităţi publice locale al căror cuantum este sub pragul valoric stabilit de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 (107.304 RON), chiar dacă acestea au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, competenţa materială de soluţionare revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, respectiv Tribunalului Dolj, în raza căruia se află atât sediul reclamantului cât şi sediul autorităţilor publice locale emitente a actelor administrative contestate.

2.2. Prin Sentinţa nr. 2219 din data de 25 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

S-a dispus suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea regulatorului de competenţă.

A avut în vedere instanţa în soluţionarea excepţiei că În speţă, cererea de chemare în judecată are ca obiect contestarea actului administrativ emis de autoritate publică centrala, respectiv Decizia nr. 29531/24.10.2017 privind soluţionarea contestaţiei formulată de reclamant împotriva procesului-verbal menţionat

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă:

1. Argumente de fapt şi de drept relevante.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a emis actul administrativ titlu de creanţă/proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.08.2017, încheiat la data de 31.07.2017, privind proiectul x/15.07.2014 "instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca şef de exploataţie în localitatea Dioşti, judeţul Dolj", prin care s-a stabilit suma totală eligibila datorată de 107304,00 RON la care se adaugă majorări de întârziere şi s-a dispus recuperarea sprijinului financiar nerambursabil acordat în vederea realizării investiţiei şi s-a propus rezilierea contractului de Finanţare x/15.07.2014 .

Împotriva acestui act administrativ, în termenul legal, s-a formulat plângerea (contestaţie) înregistrată cu numărul x/19.09.2017, iar la data de 28.10.2017 a fost comunicată decizia de soluţionare a contestaţiei înregistrata la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sub nr. x/19.09.2017, prin care s-a respins contestaţia formulată pentru aceleaşi motive invocate de către AFIR în titlul de creanţă/proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/16.08.2017 .

Dispoziţiile legale incidente sunt cele prevăzute de art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 "Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel."

Din interpretarea textului de lege menţionat se constată că pentru a fi incidente dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, o primă condiţie obligatorie pentru a fi atrasă competenţa curţilor de apel o constituie ca actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene să fie emise de către autorităţi publice centrale.

Totodată, Înalta Curte reţine şi soluţia de principiu adoptată în şedinţa acestei secţii la data de 22 mai 2017 potrivit căreia este atrasă competenţa de soluţionare a cauzei în raport de autoritatea emitentă a deciziei de soluţionare a contestaţiei, indiferent că procesul-verbal de constatare a neregulilor este emis de un centru regional - autoritate locală.

Or, din parcurgerea deciziei de soluţionare a contestaţiei (antet, cuprins, concluzii, număr de înregistrare) depusă la dosarul curţii de apel, rezultă că aceasta este emisă de un organ central, respectiv Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, neavând relevanţă componenta comisiei.

Prin urmare, în raport cu faptul că emitentul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare a cărui suspendare face obiectul prezentei cauze este o autoritate publică centrală, iar acesta priveşte acordarea unei finanţări nerambursabile din partea Uniunii Europene, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (11) din Legea contenciosului administrativ.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A. - Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - GV