Administrative litigation jurisdiction over disability certification refusal and resulting damages

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe sesizate

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub nr. x/120/2015 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Dâmboviţa şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, a solicitat:

1) obligarea celor doua pârâte la plata daunelor morale în valoare de 450.000 RON ca urmare a faptului ca, timp de patru ani, respectiv în perioada 30.03.2010 - 28.01.2014, cele doua comisii au refuzat nejustificat sa-i elibereze certificatul de încadrare în grad de handicap în raport de toate afecţiunile medicale prezentate, precum şi de Sentinţa nr. 1 din 09.01.2012, rămasă definitivă şi irevocabilă, în dosarul 810/42/2011 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal;

2) obligarea celor doua pârâte la repararea pagubei cauzate şi anume să-i restituie sumele de care beneficiază conform Sentinţei nr. 206/24.01.2015, actualizate în raport cu rata inflaţiei şi a dobânzii legale, prin eliberarea certificatului nr. 1700/21.04.2015 de încadrare în grad de handicap accentuat, ţinând cont de toate drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările ulterioare, acestea fiind: indemnizaţia de handicap pe perioada 30.03.2010 - 28.01.2014 - 46 luni x 234 Ron = 10764 Ron; împrumut bancar în suma de 10.000 euro, de care nu a putut beneficia; scutire de impozit la casa şi teren în perioada 30.03.2010 - 28.01.2014, depunând cerere la Primăria Târgovişte, înregistrată la nr. 1 - 1455/30.04.2015 şi certificatul nr. 1700/21.04.2015 pentru a pune în aplicare prevederile Legii 448/2006, prin adresa nr. 17517/25.05.2015 i s-a răspuns ca nu-i pot fi restituite sumele aferente acestei perioade.

Prin Sentinţa civilă nr. 942 din 1 octombrie 2015, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond învestită cu soluţionarea cauzei a reţinut că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere este considerat a fi exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane, fiind asimilată refuzului nejustificat şi nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluţionării favorabile a cererii, iar potrivit art. 8 alin. (1) din aceeaşi lege se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri.

Având în vedere ca reclamantul se judecă în contradictoriu cu Direcţia Generală Protecţia Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap - autoritate centrală, reclamantul fiind cel care a stabilit cadrul procesual, tribunalul a apreciat că excepţia invocată este admisibilă.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 2 din 11 ianuarie 2016 a admis e excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu şi,în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Dâmboviţa şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, suspendă judecata şi înaintează dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionare.

Argumentând soluţia, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, când persoana vătămată a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei, iar conform dispoziţiilor alin. (2) cererile se adresează instanţelor de contencios administrativ competente.

De asemenea, reţine instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 902 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/01.02.2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Obiectul prezentului litigiu de contencios administrativ se referă, aşa cum în mod corect a reţinut şi curtea de apel, la obligarea pârâtelor Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Dâmboviţa şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi din structura Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale să achite reclamantului A., daune morale în cuantum de 450.000 RON, având în vedere că timp de patru ani, respectiv în perioada 30.03.2010 - 28.01.2014, cele două comisii au refuzat nejustificat să-i elibereze certificatul de încadrare în grad de handicap.

De asemenea, reiese din actele şi lucrările dosarului, că reclamantul solicită plata acestor despăgubiri invocând Sentinţa nr. 1 din 9 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi Sentinţa nr. 206/24.02.2015, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa în Dosarul nr. x/120/2014, prin care a fost anulat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 27409 din 30 martie 2010 şi respectiv obligată pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Dâmboviţa să emită un nou certificat de încadrare în grad de handicap pentru perioada 30.03.2010 - 28.01.2014, în raport cu toate afecţiunile medicale rezultate din actele medicale prezentate.

Faţă de obiectul litigiului, în drept, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 18 alin. (3) coroborat cu art. 19 din Legea nr. 554/2004, prin raportare la alin. (4) al art. art. 902 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată: (4) Deciziile emise de Comisia superioară pot fi atacate la secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cererile adresate instanţei fiind scutite de taxa judiciară de timbru".

Faţă de aceste norme legale speciale, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Având în vedere considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Dâmboviţa şi Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 9 martie 2016.

Procesat de GGC - GV