Suspension of proceedings under triple identity doctrine to prevent conflicting judgments in parallel administrative claims
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision to suspend proceedings, which remains in force. The dispute involved a request to enforce civil judgment against the State, where the trial court suspended the case pending the final resolution of an identical matter under Article 413(1) point 1 of the Civil Procedure Code. The Court rejected the arguments regarding procedural nullity, lack of reasoning, and violation of the authority of res judicata, holding that the suspension was legally mandated because the triple identity of parties, object, and cause was established between the current case and the pending litigation. Under Article 138(1) and (6) of the Civil Procedure Code, courts are obligated to suspend proceedings in a trial instance when an identical case is under appeal in a higher instance to prevent contradictory judgments and ensure optimal administration of justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 pct. 7 C. proc. civ, art. 431 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Suspension of proceedings under triple identity doctrine to prevent conflicting judgments in parallel administrative claims: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru refuzul nejustificat de executare a Sentinţei civile nr. 871 din 23.09.1998, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea din 23 iunie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecarea cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva încheierii din 23 iunie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 6, 7 şi 8 C. proc. civ.
În motivarea cererii, recurentul a argumentat, în esenţă, că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu aplicarea greşită a legii, confiscându-i, practic, proprietatea, şi că a schimbat, cu rea-credinţă, obiectul cererii de chemare în judecată.
A mai arătat că instanţa de fond a încălcat dreptul recurentului de acces la justiţie, că a dat o hotărâre nemotivată şi a încălcat cu rea-credinţă autoritatea de lucru judecat.
2. Procedura de soluţionare a recursului
2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.
Prin încheierea din 17 noiembrie 2015, completul filtru a constatat, faţă de conţinutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul reclamantului A. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat şi a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.
2.2. Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Analizând motivele de recurs ce fac referire la dispoziţiile art. 488 pct. 4 şi 6, Înalta Curte constată că nu pot fi primite aceste critici, întrucât nu au fost încălcate reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, hotărârea cuprinde motivele pe care se întemeiază şi nu cuprinde motive străine de natura cauzei.
Nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 488 pct. 7 C. proc. civ., în condiţiile în care Sentinţa civilă nr. 871/23.09.1998, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, la care se raportează recurentul, are alt obiect, altă cauză şi alte părţi decât prezenta acţiune, astfel încât nu există tripla identitate cerută de art. 431 C. proc. civ.
Mai mult, raţiunea soluţiei adoptate prin încheierea recurată, anume suspendarea judecăţii până la soluţionarea definitivă a unei cauze cu obiect identic, este tocmai optima administrare a justiţiei şi prevenirea pronunţării unor hotărâri contradictorii, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
În continuare, examinând hotărârea atacată prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi."
Se constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 pentru refuzul nejustificat al pârâtului de executare a Sentinţei civile nr. 871 din 23.09.1998, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
În speţă, se constată că este îndeplinită condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, între dosarul având nr. x/2/2013, aflat în recurs la momentul pronunţării încheierii atacate, şi Dosarul nr. x/2/2014, supus examinării în speţa de faţă, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond.
Dispoziţiile art. 138 alin. (1) şi (6) C. proc. civ. statuează că "nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi parte, înaintea mai multor instanţe competente sau chiar înaintea aceleiaşi instanţe, prin cereri distincte", iar "când unul dintre procese se judecă în recurs, iar celălalt înaintea instanţelor de fond, acestea din urmă sunt obligate să suspende judecata până la soluţionarea recursului."
Reţinându-se, astfel, că, prin încheierea recurată, instanţa de fond a dat efect, în mod corect, dispoziţiilor legale sus-citate şi nu există motive de casare a acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 23 iunie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 martie 2016.
Procesat de GGC - GV