Tax litigation dismissal for non-completion of judicial fee payment despite subsequent proof
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, leaving in force the lower court’s decision to annul the statement of claim for insufficient payment of the judicial fee. The dispute involved a tax litigation case where the plaintiff sought to annul a tax assessment decision concerning undeclared economic activity, but the appellate court had previously dismissed the case on procedural grounds. The decisive legal basis was the interpretation of Article 16(1)(b) of O.U.G. 80/2013 and Article 197 of the Code of Civil Procedure, under which the failure to prove compliance with the court’s specific directive to complete the judicial fee payment by the scheduled hearing date resulted in the annulment of the claim; the appellate evidence provided by the appellant, including a receipt and fax transmission records lacking definitive proof of delivery to the specific court, was deemed inconclusive to rebut the procedural default.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 16 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, art. 197 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Tax litigation dismissal for non-completion of judicial fee payment despite subsequent proof: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara şi Biroul Fiscal Comunal Săvârşin, anularea deciziei de impunere privind TVA şi alte obligaţii fiscale stabilite la persoane fizice care realizează venituri impozabile din activităţi economice nedeclarate organelor fiscale, cu nr. 8286/17.06.2013, precum şi a raportului de inspecţie fiscală ce a stat la baza acesteia, cu nr. 8285/17.06.2013.
1.2. Declinarea de competenţă
Prin Sentinţa civilă nr. 182/30.01.2014, Tribunalul Arad şi-a declinat în favoarea Curţii de Apel Timişoara competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a cererii, reţinând că litigiul de faţă priveşte un act administrativ fiscal emis pentru o valoare de 1.285.061 RON.
1.3. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 107 din 9 aprilie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a anulat ca insuficient timbrată cererea promovată şi precizată de reclamantul A.
1.4. Cererea de recurs
Împotriva Sentinţei civile nr. 107 din 9 aprilie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
În motivarea cererii, recurentul a susţinut că prima instanţă greşit a reţinut necompletarea taxei judiciare de timbru cu suma de 250 RON şi a anulat ca insuficient timbrată cererea de chemare în judecată, întrucât recurentul-reclamant achitase taxa respectivă, aşa cum rezultă din chitanţa seria AR-BIR-14 nr. 972 din data de 07.04.2014, comunicată instanţei de judecată în data de 08.04.2014.
1.5. Apărările intimatei
Intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică, argumentând că recurentul nu s-a conformat obligaţiei puse în vedere de instanţa de judecată.
2. Procedura de soluţionare a recursului
2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 iunie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea din 17 noiembrie 2015, completul filtru a constatat, faţă de conţinutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, a declarat recursul reclamantului A. ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.
3. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar
3.1. Analiza motivelor de casare invocate
Recursul este nefondat.
Se reţine, astfel, că, pentru termenul de judecată din data de 09.04.2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus citarea reclamantului-recurent, A., cu menţiunea de a face dovada completării taxei judiciare de timbru cu suma de 250 RON, în aplicarea art. 16 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.
La termenul de judecată din data de 09.04.2014 instanţa de fond, constatând că reclamantul nu s-a conformat dispoziţiei comunicate prin citaţie, a anulat cererea, ca insuficient timbrată.
Potrivit art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dispoziţiile art. 197 C. proc. civ. stabilesc că neîndeplinirea acestei obligaţii de plată la termenul stabilit de instanţa de judecată se sancţionează cu anularea cererii.
Examinând înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată că la dosarul de fond nu se găseşte nici o dovadă a depunerii, în copie sau original, a chitanţei seria AR-BIR-14 nr. 972 din data de 07.04.2014, invocată de recurent şi depusă în original la dosarul de recurs.
Înscrisurile depuse în recurs cu scopul de a dovedi transmiterea prin fax, în data de 08.04.2014, a chitanţei sus-menţionate, către Curtea de Apel Timişoara, nu sunt concludente, în condiţiile în care nu conţin menţiuni despre numărul de fax al destinatarului comunicării, care să permită identificarea acestuia, şi nici date privind sursa comunicării.
În aceste condiţii, neexistând elemente probatorii care să susţină, în mod convingător, argumentele recurentului privind depunerea dovezii îndeplinirii obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru în termenul stabilit de instanţa de judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 107 din 9 aprilie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 martie 2016.
Procesat de GGC - GV