Military service labor detachment eligibility under Law 309/2002 and correction of service period end date
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allowed the pension house’s appeal and partially quashed the Court of Appeal’s judgment, ultimately recognizing the appellant’s status as a beneficiary of Law No. 309/2002 for the period April 26, 1952, to February 25, 1954, while maintaining other provisions of the lower court’s decision. The dispute concerned the calculation of military service credit for pension benefits under Law No. 309/2002, specifically whether time served at a labor detachment not explicitly listed under the General Directorate of Labor Services could be credited, following a challenge to an administrative decision that had only recognized a shorter period. The Supreme Court held that the appellant validly proved service at a labor detachment via his military record, satisfying the legal requirements of Article 1 of Law No. 309/2002 and the evidentiary standards of Article 6(3), but granted the appeal solely to correct an evident error in the lower court’s operative part regarding the end date of service, which was mistakenly stated as December 25, 1954, instead of February 25, 1954.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002, art. 312 C. proc. civ; Military service labor detachment eligibility under Law 309/2002 and correction of service period end date: 309/2002 for the period April 26, 1952, to February 25, 1954, while maintaining other provisions of the lower court’s decision. The dispute concerned the calculation of military service credit for pension benefits under Law No. 309/2002, specifically whether time served at a labor detachment not explicitly listed under the General Directorate of Labor Services could be credited, following a challenge to an administrative decision that had only recognized a shorter period. The Supreme Court held that the appellant validly proved service at a labor detachment via his military record, satisfying the legal requirements of Article 1 of Law No. 309/2002 and the evidentiary standards of Article 6(3), but granted the appeal solely to correct an evident error in the lower court’s operative part regarding the end date of service, which was mistakenly stated as December 25, 1954, instead of February 25, 1954.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to admit the appeal and partially quash the lower court's sentence to correct the error in the operative part.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 7 iulie 2003, la Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul C.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 4069/4000 din 16 mai 2003, emisă de Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000, din cadrul Casei Județene de Pensii Hunedoara și obligarea acesteia să-i recunoască toată perioada în care a satisfăcut stagiul militar, în cadrul detașamentelor de muncă, respectiv perioada 26 aprilie 1952 – 25 mai 1954.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a satisfăcut stagiul militar, la Detașamentul de muncă Grup Sarca Veche, iar în perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954 a fost la Detașamentul de muncă Orăștie, așa cum rezultă din livretul militar, însă i s-a recunoscut numai o perioadă de o lună și 28 de zile.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Hunedoara a formulat întâmpinare, prin care a solicitat ca acțiunea să fie respinsă, deoarece formularea „Grup Sarca Veche” nu se regăsește în listele cu unitățile care au aparținut Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 302 din 3 septembrie 2003, a admis acțiunea, în sensul că a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta, să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 decembrie 1954.
Instanța reține că reclamantul a dovedit, cu livretul militar, că a efectuat stagiul militar la Grup Sarca Veche, în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 și la Detașamentul de muncă Orăștie, în perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, prin muncă, în construcții.
Pârâta a declarat recurs împotriva sentinței, criticând-o pentru nelegalitate.
Susține că numai Detașamentul Orăștie a făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii și din acest motiv, reclamantului i s-a recunoscut perioada în care a satisfăcut stagiul militar, în cadrul acestui detașament, pe când Grup Sarca Veche nu se regăsește pe listele cu detașamentele de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii și de aceea, perioada satisfacerii stagiului militar în cadrul grupului respectiv, nu poate fi încadrată în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Menționează și că instanța de fond a reținut greșit că reclamantul a fost lăsat la vatră la 25 decembrie 1954, când din livretul militar rezultă că data lăsării la vatră a fost 25 februarie 1954.
Recursul va fi admis, în sensul și pentru considerentele care se vor arăta în continuare.
Prin hotărârea nr. 4069/4000 din 16 mai 2003 s-a admis cererea intimatului-reclamant, numai în ce privește perioada 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, când acesta a satisfăcut stagiul militar la Detașamentul de muncă Orăștie, inclus în lista cu unitățile de muncă ce au făcut parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii.
Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, „Beneficiază de prevederile prezentei legi, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961”.
Dovada acestei împrejurări se face, conform dispozițiilor art. 6 alin. (3) din aceeași lege, „pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele eliberate de Centrele militare județene sau de U.M. 02405 Pitești”.
Intimatul a făcut dovada, cu livretul militar, că în perioada 26 aprilie 1952 – 27 decembrie 1953 a efectuat stagiul militar la Grupul Sarca Veche, la construcții, deci la un detașament de muncă.
Ca atare, corect a reținut instanța de fond că perioada în care a satisfăcut stagiul militar la Grupul Sarca Veche, se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.
Dar, dintr-o eroare evidentă, în dispozitivul sentinței, ca, de altfel și în minuta redactată la data pronunțării hotărârii, s-a specificat că perioada efectuării stagiului militar la Detașamentul de muncă Orăștie, este 27 decembrie 1953 – 25 decembrie 1954, când în realitate această perioadă este 27 decembrie 1953 – 25 februarie 1954, așa cum rezultă din cuprinsul livretului militar al intimatului.
De aceea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi admis recursul, în sensul că sentința se va casa în parte și anume, că i se va recunoaște reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, numai pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 februarie 1954, urmând a se menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 302 din 3 septembrie 2003 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează în parte, sentința atacată, în sensul că se recunoaște reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 26 aprilie 1952 – 25 februarie 1954.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 septembrie 2004.