Judicial retention beyond age 65: discretion-based denial based on caseload and administrative policy

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Soluţia instanţei de fond

Prin cererea înregistrată sub nr. 3897/1/2015 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a hotărât respingerea solicitării acestuia privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţia de judecător la Curtea Militară de Apel după împlinirea vârstei de 65 de ani.

S-a solicitat anularea hotărârii contestate şi obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii să îi acorde avizul anual pentru menţinerea în funcţia de judecător la Curtea Militară de Apel după împlinirea vârstei de 65 de ani.

Pentru că la acel moment nu îi era comunicată hotărârea, contestatorul a precizat că îşi va motiva ulterior contestaţia.

Intimatul CSM a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea contestaţiei. Au fost depuse următoarele înscrisuri:

- Hotărârea nr. 960/6.10.2015 a Plenului CSM prin care a fost respinsă solicitarea privind acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţie a contestatorului A. după împlinirea vârstei de 65 de ani;

- Hotărârea nr. 661/03.07.2008 a Plenului CSM;

- Referatul întocmit de Direcţia Resurse Umane şi Organizare privind cererea lui A., judecător la Curtea Militară de Apel de menţinere în funcţia de judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani;

- cererea şi documentaţia aferentă acesteia prin care s-a solicitat emiterea avizului de menţinere în funcţie.

La 25.11.2015 contestatorul a depus motivele contestaţiei şi a arătat că intimatul a susţinut că potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004, procedura instituită de art. 83 are un caracter excepţional, dar această afirmaţie aparţine doar intimatului iar nu textului de lege.

Hotărârea atacată nu a avut în vedere complexitatea cauzelor aflate pe rolul Curţii Militare de Apel, multe dintre acestea având rechizitorii din partea DNA şi nu se cunoaşte vreo implicare a intimatului în a fi luat vreo măsură de echilibru a muncii instanţelor dacă găsea de cuviinţă că unele instanţe sunt prea încărcate iar altele mai puţin.

Politica de cadre pe care o afirmă intimatul nu are o practică unitară chiar şi în situaţia în care lipsesc prevederile legale în acest sens, contestatorul arătând că i s-a dat un singur aviz din cele cinci pe care legea le îngăduie, iar altora, la interval de o lună după respingere a fost acordat acest aviz, fie le-a fost acordat, fie le-a fost respins acest aviz pe criterii neexplicite şi neconvingătoare din punct de vedere legal.

Au fost depuse de către contestator următoarele înscrisuri:

- Hotărârea nr. 509/26.05.2015 a Plenului CSM prin care a fost respinsă cererea lui B. privind acordarea avizului pentru menţinerea în funcţie;

- Hotărârea nr. 653/22.06.2015 a Plenului CSM prin care a fost acordat avizul anual pentru menţinerea în funcţie a lui B. după împlinirea vârstei de 65 de ani;

- Hotărârea nr. 1023/15.11.2012 a Plenului CSM;

- Hotărârea nr. 1026/15.11.2012 a Plenului CSM;

- Hotărârea nr. 1221/20.11.2014 a Plenului CSM prin care a fost acordat avizul anual pentru menţinerea în funcţie a lui A. după îndeplinirea vârstei de 65 de ani, începând cu data de 18.02.2015 şi până la data de 18.02.2016.

Faţă de precizarea motivelor contestaţiei s-a depus o nouă întâmpinare din partea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii.

După examinarea motivelor contestaţiei, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge contestaţia pentru următoarele considerente:

Contestatorul, judecător la Curtea Militară de Apel, a formulat o cerere de acordare a avizului anual pentru menţinerea în funcţia de judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani, cerere ce a fost înaintată de Curtea Militară de Apel însoţită de Hotărârea nr. 18/17.09.2015 a Colegiului de conducere al acestei instanţe prin care s-a avizat favorabil cererea formulată de contestator de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de 66 de ani.

Contestatorul s-a născut la 18.02.1950, astfel că la 18.02.2016 urma să împlinească 66 de ani, iar prin Hotărârea nr. 1221/20.11.2014 a Plenului CSM s-a dispus acordarea avizului anual pentru menţinerea în funcţie a acestuia, după împlinirea vârstei de 65 de ani, începând cu 18.02.2015 şi până la 18.02.2016.

Prin lege [art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare] s-a stabilit că judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar şi personalul de specialitate juridică pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani, în condiţiile în care magistratul poate opta să rămână în funcţie până la vârsta de 65 de ani dar, după împlinirea acestei vârste este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii pentru menţinerea în activitate.

În aplicarea acestor prevederi a fost adoptată Hotărârea nr. 661/03.07.2008 a Plenului CSM şi a fost stabilită o procedură de menţinere în funcţie a celor care au împlinit vârsta de 65 de ani, respectiv termenul în care se depune cererea, avizul colegiilor de conducere ale instanţelor sau parchetelor.

Cererea contestatorului de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de 66 de ani a fost respinsă prin Hotărârea nr. 960/6.10.2015 a Plenului CSM.

Prin această hotărâre s-a considerat că motivele care pot justifica menţinerea în funcţie a unui judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani nu sunt expres prevăzute de lege, dar din interpretarea sistematică a dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 rezultă că art. 83 are un caracter excepţional, menţinerea în funcţie a unui magistrat după împlinirea vârstei de 65 de ani constituind o vocaţie şi nu un drept.

La soluţionarea cererii Plenul CSM a avut în vedere volumul de activitate la Curtea Militară de Apel în primul semestru al anului 2015, unde s-a înregistrat o încărcătură pe judecător şi pe schemă de 34 de cauze şi s-a apreciat că nu este oportună menţinerea în funcţie a contestatorului A., judecător la această instanţă.

Contestatorul, în motivele contestaţiei depuse, după ce a luat cunoştinţă de Hotărârea nr. 960/6.10.2015, critică hotărârea dar aceste critici sunt nefondate.

Într-adevăr, prin Hotărârea nr. 661/3.07.2008 a Plenului CSM s-a stabilit, referitor la cererile de menţinere în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani, aspectele legate de procedura de depunere a cererilor, termenul în care acestea se depun, exprimarea punctului de vedere al colegiilor de conducere sau al conducerii instanţelor sau parchetelor asupra cererilor, dar nu constituie un motiv de nelegalitate al Hotărârii nr. 960/2015 faptul că Plenul CSM a indicat că în plus faţă de cele stabilite prin Hotărârea nr. 661/2008, la analizarea cererii se are în vedere şi situaţia instanţei/parchetului la care funcţionează magistratul şi politica de resurse umane la nivelul tuturor instanţelor sau parchetelor.

Consiliul Superior al Magistraturii, în raport de atribuţiile sale, astfel cum sunt stabilite în art. 30 - 43 din Legea nr. 317/20004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la analiza cererilor formulate pentru menţinerea în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani are în vedere şi aspectele de oportunitate deoarece este răspunzător de politica de resurse umane la nivelul tuturor instanţei sau parchetelor, având atribuţii legate de ocuparea posturilor la nivelul sistemului judiciar.

În privinţa criticilor ce vizează caracterul excepţional al dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 reţinut în considerentele hotărârii atacate se constată că acestea sunt nefondate.

Conform art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare: "judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzută de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii".

Aşa cum rezultă din interpretarea acestui text şi în raport de sintagmele folosite "pot" şi "este necesar" rezultă că magistraţii au posibilitatea, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, de a fi menţinuţi în funcţie după vârsta de 65 de ani, dar acest text nu instituie un drept.

Dacă s-ar fi dorit ca menţinerea în funcţie să fie considerată un drept şi nu o vocaţie, aşa cum susţine contestatorul, atunci nu era suficientă folosirea sintagmei pot şi nu s-ar fi instituit avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin urmare, textul art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 instituie o vocaţie care se transformă în dreptul de a exercita funcţia de magistrat şi după împlinirea vârstei de 65 de ani dacă există avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii şi, în nici un caz, avizul favorabil al Colegiului de conducere nu poate fi considerat ca o condiţie suficientă ce ar putea duce la obţinerea avizului favorabil.

Referitor la criticile ce vizează oportunitatea admiterii sau respingerii cererii sale de menţinere în funcţia de judecător după împlinirea vârstei de 65 de ani se constată că şi acestea sunt nefondate.

Plenul CSM a reţinut că în semestrul I al anului 2015 la Curtea Militară de Apel s-a înregistrat o încărcătură pe judecător şi pe schemă de 34 de cauze, aspect ce nu a fost infirmat de către contestator.

Analiza volumului de activitate al instanţei unde îşi desfăşoară activitatea cel care solicită menţinerea în activitate poate fi un criteriu în aprecierea oportunităţii admiterii sau respingerii cererii.

În cazul contestatorului, faţă de volumul de activitate din primul semestru al anului 2015, nu s-a apreciat că este oportună măsura menţinerii în activitate, faţă de anul 2014, când tot prin hotărâre a Plenului CSM a fost acordat avizul pentru menţinerea acestuia în funcţie, dar volumul de activitate pe primul semestru al anului 2014 a fost de 113 cauze încărcătură pe judecător şi pe schemă, deci un volum de peste trei ori mai mare.

Contestatorul a invocat şi "practica neunitară" a Plenului CSM în privinţa modului de soluţionare a cererilor de acordare a avizului pentru menţinerea în funcţie după împlinirea vârstei de 65 de ani, dar nici acest aspect nu poate duce la anularea hotărârii atacate.

Aşa cum rezultă din hotărârile depuse la dosar, fiecare cerere este analizată în raport de îndeplinirea sau nu a aspectelor procedurale astfel cum au fost stabilite prin Hotărârea nr. 661/2008 a Plenului CSM, dar şi de volumul de activitate al instanţei şi circumstanţele fiecărei cereri, astfel că nu se poate considera că suntem în prezenţa unei "practici neunitare" în activitatea unei autorităţi cum este Consiliul Superior al Magistraturii.

Apreciind că hotărârea contestată a fost dată cu respectarea prevederilor legale, contestaţia va fi respinsă ca nefondată, în baza art. 29 din Legea nr. 317/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 960 din 06 octombrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2016.

Procesat de GGC - GV