Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 495/2016 AI generated

Competence to review material liability imputation upheld by central administrative-jurisdictional body

Case Number Decizia nr. 495/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the case be heard by the Court of Appeal of Cluj, Section III for Administrative and Fiscal Litigation, thereby rejecting the first-instance tribunal’s declination to that body. The dispute involved a civil servant challenging administrative decisions regarding material liability, specifically a fine of approximately 13,138 RON imposed by a local police inspectorate, along with the subsequent administrative-jurisdictional ruling from the central Ministry of Internal Affairs that upheld the initial sanction. The Court determined that because the plaintiff exhausted the special administrative-jurisdictional procedure under Government Emergency Ordinance No. 121/1998, the final administrative act was issued by a central authority, making the appellate court competent to hear the first-instance action in accordance with Article 10(1) of Law No. 554/2004, which grants jurisdiction to appellate courts for cases against acts of central administrative authorities.

Legislator headnote

AI generated

art. 15 din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 354/2004, art. 96 pct. 1 din C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 6 din Legea nr. 554/2004; Competence to review material liability imputation upheld by central administrative-jurisdictional body: The dispute involved a civil servant challenging administrative decisions regarding material liability, specifically a fine of approximately 13,138 RON imposed by a local police inspectorate, along with the subsequent administrative-jurisdictional ruling from the central Ministry of Internal Affairs that upheld the initial sanction. The Court determined that because the plaintiff exhausted the special administrative-jurisdictional procedure under Government Emergency Ordinance No. 121/1998, the final administrative act was issued by a central authority, making the appellate court competent to hear the first-instance action in accordance with Article 10(1) of Law No. 554/2004, which grants jurisdiction to appellate courts for cases against acts of central administrative authorities.

Keywords

AI generated
civil jurisdictional conflict administrative authority civil liability special jurisdiction cassation review administrative sanction

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ.

Procedural basis for the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish which court has the competence to hear the case.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Sălaj, secţia civilă, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţeană Călăraşi şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor Bucureşti, suspendarea Deciziei de imputare nr. x din 31 octombrie 2014 până la soluţionarea definitivă a cauzei, în baza art. 15 din Legea nr. 554/2004, anularea Hotărârii nr. x din 7 ianuarie 2015 privind soluţionarea plângerii prealabile, anularea Deciziei de imputare nr. x din 31 octombrie 2014 emisă de I.P.J. Călăraşi, anularea procesului-verbal de cercetare administrativă nr. x din 3 octombrie 2014 şi a Hotărârii nr. 19 din 3 martie 2015 a Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, exonerarea reclamantului de la plata sumei de 13.138,99 RON.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Sălaj, secţia civilă

Prin Sentinţa civilă nr. 2049 din 29 octombrie 2015 pronunţată de Tribunalul Sălaj, secţia civilă s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că hotărârea Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul MAI are natura juridică a unui act administrativ jurisdicţional, datorită faptului că această comisie realizează o activitate de jurisdicţie specială şi conform dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 354/2004 privind contenciosul administrativ coroborate cu prevederile art. 96 pct. 1 din C. proc. civ., curţile de apel judecă în primă instanţă cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal îndreptate împotriva actelor administrative emise de organele administraţiei centrale.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 54 din 7 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj.

Instanţa a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Cluj a reţinut că raportul juridic dedus judecăţii are la bază raportul de serviciu dintre reclamant, funcţionar public cu statut special şi I.P.J. Călăraşi, instituţie publică locală, iar competenţa de soluţionare a unei cauze se stabileşte în raport de obiectul dedus judecăţii şi nu de calitatea părţilor pe care reclamanta înţelege să le cheme în judecată. Astfel, Curtea a constatat că reclamantul a înţeles să cheme în judecată şi o autoritate centrală, însă nu contestă vreun act emis de aceasta în mod autonom, criticând exclusiv actul autorităţii locale, acesta fiind actul administrativ ce a generat prezentul litigiu. Faptul că respectivul act a fost menţinut de autoritatea publică centrală faţă de care este subordonată autoritatea judeţeană emitentă, în procedura administrativ jurisdicţională urmată de reclamant, nu este în măsură să atragă competenţa curţii de apel, în condiţiile în care raportul de serviciu al reclamantului este cu o autoritate judeţeană, iar actul administrativ care produce efecte juridice şi "dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice" este Decizia de imputare nr. x din 31 octombrie 2014 emisă de I.P.J. Călăraşi.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că a fost investită cu soluţionarea unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă cuprinsă la pct. I din prezenta decizie, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamant are ca obiect anularea unor acte juridice în legătură cu angajarea răspunderii sale materiale, potrivit normelor statuate în O.G. nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Înalta Curte observă că, în cauză, anterior învestirii instanţei, împotriva Deciziei de imputare nr. x din 31 octombrie 2014 au fost exercitate căile de atac administrativ-jurisdicţionale reglementate de art. 30 şi următoarele din O.G. nr. 121/1998, procedura administrativ-jurisdicţională fiind finalizată prin Hotărârea nr. 19 din 3 martie 2015, emisă de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, act administrativ-jurisdicţional cu caracter definitiv, potrivit art. 31 alin. (4) din aceeaşi ordonanţă.

În jurisprudenţa sa (Deciziile nr. x din 25 iunie 2003, nr. y din 5 iulie 2012, nr. z din 7 februarie 2013 şi nr. w din 17 februarie 2015 ale secţiei de contencios administrativ şi fiscal), Înalta Curte a statuat că hotărârea pronunţată de Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor care funcţionează în temeiul O.G. nr. 121/1998 are natura juridică a unui act administrativ jurisdicţional, Comisia realizând o activitate de jurisdicţie administrativă specială.

În art. 6 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ sunt enunţate anumite reguli procedurale în considerarea caracterului facultativ al jurisdicţiilor administrative speciale, stabilit, cu rang de principiu, în Constituţia României, în virtutea căruia actele administrative susceptibile de a face obiectul unei jurisdicţii speciale administrative pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1), referitoare la procedura prealabilă administrativă, dacă partea înţelege să nu exercite procedura administrativ - jurisdicţională.

Dacă însă persoana care se consideră vătămată a optat pentru procedura administrativ-jurisdicţională, în lipsa unor prevederi exprese derogatorii, actul administrativ - jurisdicţional prin care este finalizată procedura va constitui obiectul acţiunii în contencios administrativ, în temeiul art. 1 alin. (1) şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Interpretând prevederile O.G. nr. 121/1998 în corelaţie cu normele - cadru cuprinse în Legea nr. 554/2004 şi aplicându-le împrejurărilor speţei, Înalta Curte constată că Decizia de imputare nr. x din 31 octombrie 2014 emisă de I.P.J. Călăraşi are natura juridică a unui act administrativ tipic, susceptibil să facă obiectul unei jurisdicţii administrative speciale şi că reclamantul a urmat ambele căi de atac administrativ - jurisdicţionale prevăzute în art. 30 - 31 din O.G. nr. 121/1998, ultimul act, cu caracter definitiv în sistemul administrativ, fiind Hotărârea nr. 19 din 3 martie 2015 a Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul ministerului de resort.

Prin urmare, chiar dacă angajarea propriu - zisă a răspunderii materiale a reclamantului se face prin decizia de imputare, Înalta Curte constată că, în considerarea efectelor specifice procedurii administrativ - jurisdicţionale, competenţa instanţei este determinată de rangul central al autorităţii emitente a hotărârii cu caracter definitiv în sistemul administrativ, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Inspectoratul de Poliţie Judeţean Călăraşi şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Jurisdicţie a Imputaţiilor în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2016.

Procesat de GGC - MM