Jurisdictional transfer petition and constitutional exception against OUG 80/2013: 48-hour appeal deadline and five-judge panel competence

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de strămutare

1.1. Prin cererea formulată la data de 30 august 2018, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2018, petentul A., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătăţii, Colegiul Medicilor Prahova, Colegiul Medicilor Buzău şi Ministerul Justiţiei, a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

1.2. Prin cererea depusă la termenul de judecată din 5 octombrie 2018, petentul A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013.

În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii nr. 83 din 12 decembrie 2017 a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a procedat la formarea dosarului asociat nr. x/2018/a1, având ca obiect cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, invocată de către petentul A..

2. Soluţia Înaltei Curţi asupra cererii de strămutare şi asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale

Prin Încheierea nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat cererea formulată de petentul A., prin care se solicită strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrată.

Prin încheierea din 5 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, ca inadmisibilă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs petentul A., susţinând că cererea de strămutare a fost soluţionată în lipsa legalei citări a tuturor părţilor intimate.

Prin cererea precizatoare depusă la dosarul cauzei la data de 14 noiembrie 2018, ca urmare a Rezoluţiei emisă de Înalta Curte la data de 31 octombrie 2018 şi comunicată recurentului la data de 7 noiembrie 2018, petentul A. a învederat că recursul declarat în cauză priveşte atât soluţia pronunţată asupra cererii de strămutare, cât şi soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 21 decembrie 2018, intimatul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, reprezentat de Administraţia Prezidenţială, a invocat excepţia nulităţii recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal, precum şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 21 decembrie 2018, intimatul Ministerul Justiţiei a invocat excepţia nulităţii recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 4 ianuarie 2019, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia nulităţii recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal, precum şi excepţia inadmisibilităţii recursului declarat împotriva soluţiei de anulare, ca netimbrată, a cererii de strămutare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 8 ianuarie 2019, intimatul Colegiul Medicilor din România a invocat excepţia nulităţii recursului declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca urmare a declarării căii de atac cu nerespectarea termenului legal şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra recursurilor deduse judecăţii

II.1. Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimaţii Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Colegiul Medicilor din România, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva încheierii din 5 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018/a1 este nul, pentru următoarele considerente:

Întrucât obiectul recursului declarat împotriva încheierii anterior menţionate îl reprezintă soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 80/2013, regimul căii de atac este reglementat de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora:

"Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare ..."

Aceste dispoziţii speciale, care reglementează numai durata termenului special de recurs, derogatoriu de la termenul general, se completează cu prevederile C. proc. civ., în ceea ce priveşte sancţiunea care intervine în cazul nerespectării termenului de declarare şi motivare a recursului, fiind incidente prevederile art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat potrivit căruia:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).".

Încheierea recurată a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 5 octombrie 2018, de la acest moment începând să curgă termenul de declarare a recursului, de 48 de ore, stabilit de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Conform art. 181 alin. (1) pct. 1 şi art. 182 C. proc. civ., termenul de declarare a recursului (stabilit pe ore) începe să curgă de la ora zero a zilei următoare, respectiv 6 octombrie 2018 şi se împlineşte pe data de 7 octombrie 2018, la ora 24:00.

Analizând recursul declarat de petentul A., Înalta Curte constată că acesta a fost depus la data de 29 octombrie 2018, după expirarea termenului prevăzut de lege, motiv pentru care Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii căii de atac, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) şi art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi va anula recursul declarat de petentul A..

II.2. Referitor la cererea de recurs îndreptată împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Recursul declarat de petentul A. împotriva acestei încheieri priveşte soluţia de anulare, ca netimbrată, a cererii prin care s-a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2018, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Având în vedere că încheierea recurată a fost pronunţată de secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, calea de atac a recursului revine în competenţa de soluţionare a Completelor de 5 judecători în materie civilă ale acestei instanţe, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 97 şi art. 142 C. proc. civ., art. 28 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi art. 23 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, constatând că a fost învestită cu o cale de atac a cărei soluţionare este de competenţa Completelor de 5 judecători în materie civilă ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va disjunge cererea de recurs îndreptată împotriva încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018 şi va dispune scoaterea cauzei de pe rolul acestei secţii şi înaintarea dosarului la Completele de 5 judecători în materie civilă, în vederea repartizării aleatorii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii.

Anulează recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 5 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018/a1.

Disjunge cererea de recurs îndreptată împotriva Încheierii nr. 3178 din 5 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Scoate cauza disjunsă de pe rol şi dispune înaintarea spre repartizare aleatorie către Completele de 5 judecători în materie civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - MM