Ethnic persecution status and pension benefits: sufficiency of documentary evidence for forced relocation from Bulgaria under Law No. 189/2000
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the pension authority, thereby affirming the appellate court's order that annulled the administrative decision denying benefits and compelling the issuance of a new decision granting the applicant's entitlements. The dispute arose from an administrative law suit challenging a pension authority's refusal to recognize the claimant's status as a person persecuted for ethnic reasons, based on the family's forced relocation from Bulgaria in September 1940. The court held that the claimant had sufficiently proved the persecution through documentary evidence submitted with the initial benefit application, finding that the pension authority's reliance on procedural deficiencies regarding the timing of document submission was unfounded in light of the established factual circumstances and the substantive requirements for recognizing rights for ethnic victims.
Legislator headnote
AI generatedEthnic persecution status and pension benefits: sufficiency of documentary evidence for forced relocation from Bulgaria under Law No. 189/2000: Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 21 iulie 2003, reclamanta S.Z. a solicitat anularea hotărârii nr. 5446 din 23 iunie 2003, emisă de Casa de Pensii a municipiului București și obligarea pârâtei să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, motivând că a avut statutul de persoană refugiată din motive etnice.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a pronunțat sentința civilă nr. 1626 din 16 octombrie 2003, prin care a admis acțiunea, a anulat hotărârea nr. 5446 din 23 iunie 2003 și a obligat pârâta să elibereze reclamantei, o nouă hotărâre în care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut, pe baza probelor administrate, că familia reclamantei a fost strămutată din motive etnice, din Bulgaria și că sunt întrunite cerințele prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru acordarea drepturilor recunoscute persoanelor persecutate din motive etnice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta Casa de Pensii a municipiului București, solicitând casarea hotărârii, ca nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut că instanța de fond a constatat eronat, nelegalitatea hotărârii nr. 5446 din 23 iunie 2003, fără a avea în vedere că la data emiterii acestui act administrativ, intimata nu a depus înscrisuri doveditoare, pentru schimbul de populație din Bulgaria și perioada de refugiu.
Recursul este nefondat și urmează a fi respins, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat corect probele administrate în cauză, reținând că intimata a dovedit susținerile sale privind persecuția din motive etnice, începând cu luna septembrie 1940, când familia sa a fost strămutată din Bulgaria. Cum această situație de fapt rezultă din înscrisurile depuse de intimată, pentru soluționarea cererii înregistrată la autoritatea recurentă, sub nr. 11350 din 2 octombrie 2002, se constată că este nefondată susținerea din recurs, privind legalitatea actului administrativ anulat de instanța de fond.
În consecință, nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Curtea va respinge ca nefondat, prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București, împotriva sentinței civile nr. 1626 din 16 octombrie 2003 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 iunie 2004.