Dismissal of Revision Request as Inadmissible for Lack of Merits Review

Asupra cererii de revizuire de faţă

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Obiectul cererii de revizuire

Prin Decizia nr. 1045 din 9 martie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamantul A., împotriva Sentinţei civile nr. 340 din 3 octombrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de recurs a reţinut că, în mod legal şi temeinic judecătorul fondului a respins cererea de revizuire a Sentinţei nr. 151 din 5 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, constatând că nu sunt incidente prevederile art. 322 alin. (1) pct. (5) C. proc. civ., întrucât înscrisul invocat nu era înscris nou, ascuns de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişat instanţei dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, pentru că la data pronunţării sentinţei actul nu exista.

Totodată s-a constatat că revizuentul nu a probat faptul împiedicării sale din cauza unor împrejurări mai presus de voinţa sa de a-l prezenta în faţa instanţei, iar cele atestate prin înscris se aflau în arhivele unei instituţii publice fără interese potrivnice revizuentului şi puteau fi procurate oricând de acesta.

2. Motivele şi temeiul legal al cererii de revizuire

Împotriva Deciziei nr. 1045 din 9 martie 2015 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire A..

În esenţă, în motivarea cererii de revizuire, revizuentul A. a arătat că decizia a cărei revizuire o solicită este nelegală, instanţa neluând în considerare înscrisurile noi depuse, respectiv: adresele emise de Parchetele Militare prin care se menţiona când şi de ce a fost reţinut; actul de constatare cu semnătura martorilor oculari de la locul arestării; declaraţiile acestor martori oculari; recomandarea Asociaţiei 23 decembrie 1989 din Bucureşti.

A precizat că instanţele de fond şi de recurs nu au luat în considerare Legea nr. 40/1990 şi Legea nr. 43/1991, potrivit cărora sunt ilegale reţinerile fără forme legale în alte locaţii decât penitenciarele.

3. Hotărârea şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând mai întâi admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea este inadmisibilă, nefiind întrunită ipoteza textului legal prevăzut de art. 322 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru a ajunge la această soluţie, instanţa are în vedere considerentele în continuare arătate:

În conformitate cu dispoziţiile art. 322 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi hotărârile date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.

Din interpretarea logico - juridică a acestor prevederi legale rezultă că una dintre condiţiile generale de admisibilitate a exercitării acestei căi extraordinare de atac este aceea ca prin hotărârea vizată să se fi rezolvat fondul cauzei, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, faţă de cea care fusese aleasă până în acel moment.

Or, în cauză, se solicită revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a soluţionat cu caracter irevocabil, recursul declarat de A., împotriva Sentinţei civile nr. 340 din 3 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, soluţia fiind de respingere a recursului, ca nefondat.

În raport de cele mai sus arătate, precum şi de dispoziţiile art. 326 alin. (3) din C. proc. civ. care prevăd că la judecarea cererii de revizuire dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea acestei căi de atac şi la faptele pe care se întemeiază, se reţine că, neevocând fondul, decizia atacată de revizuent nu poate forma obiectul acestei căi extraordinare de atac de retractare.

Prin urmare, nefiind incidentă în cauză ipoteza legală impusă de legiuitor, referitoare la evocarea fondului, în temeiul art. 326 alin. (3), cu referire la art. 322 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine că cererea de revizuire de faţă nu este admisibilă, şi raportat la considerentele reţinute, constată că nu se mai impun a fi examinate distinct şi condiţiile de admisibilitate ale motivului de revizuire indicat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 1045 din 9 martie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 martie 2016.

Procesat de GGC - MM