Suspension of tax-debt enforcement upheld as imminent harm shown by large budgetary claim.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded and upheld the Court of Appeal's interim order suspending execution of a debt-establishment administrative act (a minutes recording irregularities and setting a budgetary claim) until final judgment, thereby ruling in favor of the private company that had sought the suspension. The dispute arose from a challenge to the administrative act and a request for its suspension under Law No. 554/2004, with the appellate authority arguing that the trial court improperly prejudged the merits and that no imminent harm had been shown. The court held that both cumulative conditions for suspension under Articles 14 and 15 of Law No. 554/2004 were met: a "well-founded case" existed because the circumstances raised serious doubt as to the act's legality (reinforced by a later merits judgment annulling the act, albeit not yet final), and "imminent harm" was established by the large amount of the debt (722,179.29 RON) capable of jeopardizing the company's operations. The decision is final.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004; Suspension of tax-debt enforcement upheld as imminent harm shown by large budgetary claim: Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a concluzionat în sensul admisibilităţii în principiu a recursului, prefigurându-se incidenţa alin. (6) al aceluiaşi articol, în raport de aspectul necontroversat al problemei de drept deduse judecăţii, întrucât între timp a fost soluţionată şi acţiunea în anulare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 1385/2/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:
- anularea Deciziei nr. 37347 din 18 noiembrie 2013 şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 18 septembrie 2013 emise de pârâtă;
- suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 18 septembrie 2013, în temeiul art. 15 din Legea 554/2004, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei.
2. Hotărârea Curţii de apel
Prin încheierea din 26 septembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi a dispus suspendarea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 18 septembrie 2013, emis de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
3. Cererea de recurs
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţare a Investiţiilor Rurale (prin reorganizarea fostei Agenţii de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, conform O.U.G. nr. 41/2014), solicitând casarea încheierii şi, în rejudecare, pe fond, respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
În esenţă, recurenta a criticat încheierea arătând că instanţa a antamat fondul cauzei reţinând ca argumente în susţinerea cazului bine justificat aspecte legate de nedovedirea neregulilor menţionate în titlul de creanţă, ce vizează fondul litigiului, încălcând dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, a arătat că nu rezultă din actele existente la dosar că este îndeplinită această condiţie.
4. Apărările intimatei
Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, fără a invoca excepţii de procedură. Totodată, a precizat că la data de 19 decembrie 2014, instanţa a dispus anularea actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare.
Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinare.
5. Procedura derulată în recurs
Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a concluzionat în sensul admisibilităţii în principiu a recursului, prefigurându-se incidenţa alin. (6) al aceluiaşi articol, în raport de aspectul necontroversat al problemei de drept deduse judecăţii, întrucât între timp a fost soluţionată şi acţiunea în anulare.
Raportul a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 4 decembrie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Părţile nu au formulat punct de vedere asupra raportului întocmit.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivului de casare prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care urmează.
Intimata-reclamantă S.C.A. S.R.L. a solicitat suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 18 septembrie 2013, emis de pârâtă, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Potrivit art. 15 coroborat cu 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii, şi anume existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Cazul bine justificat, definit în art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, se referă la împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ; paguba iminentă, definită în art. 2 alin. (1) lit. ş), drept prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.
Contrar susţinerilor recurentei, Curtea de apel a analizat împrejurările de fapt şi de drept referitoare la condiţia "cazului bine justificat", în limitele procedurii sumare a suspendării de executare în care nu este permisă prejudecarea fondului, apreciind judicios că acestea au aptitudinea de a răsturna prezumţia de legalitate de care beneficiază actul administrativ atacat.
De altfel, ulterior pronunţării sentinţei recurate a fost soluţionat fondul acţiunii principale în anularea actului administrativ, prin Sentinţa nr. 3556 din 19 decembrie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/2/2014, acţiunea fiind admisă.
Deşi, nefiind definitivă, această sentinţă are numai putere de lucru judecat relativă, ea constituie un argument în sensul existenţei cazului bine justificat, conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
Cât priveşte condiţia "pagubei iminente", îndeplinirea acesteia rezultă din valoarea mare a debitului de 722.179,29 RON, care este de natură a periclita activitatea societăţii intimate pe toate planurile.
În raport cu toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 496 alin. (1) Cod procedură, menţinând sentinţa atacată ca legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva încheierii din 26 septembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2016.
Procesat de GGC - MM