Jurisdictional conflict over compensation for timber harvesting restrictions in Natura 2000 protected areas: Central vs. local administrative authority competence under Law No. 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş la data de 17 februarie 2015, reclamantele A., B., C., prin mandatar D., au chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună:

- anularea actului administrativ emis de pârâtă sub nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015 (raportat la anul 2007), cu consecinţa obligării pârâtei la plata sumei de 43.918,80 RON reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 95,60 ha, situată în zona de conservare totală a Siturilor Natura 2000-Situl Târnava Mare-Sighişoara şi Situl Podişul Hartibaciului, în zona/tipul funcţional T 2, terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Sighişoara pe întreaga perioadă a anului 2007, cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferentă anului 2007;

- plata dobânzilor calculate asupra debitului principal în cuantum de 43.918,80 RON începând cu data de 19 iulie 2012, dată la care creanţa a devenit exigibilă, respectiv data la care Comisia Europeană a emis Decizia nr. C(2012)5166 final-publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe data de 13 septembrie 2012(RO).

În subsidiar s-a solicitat ca, în situaţia în care instanţa de judecată considera că Adresa nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015 raportat la anul 2007 nu întruneşte elementele constitutive ale unui act administrativ tipic sau asimilat conform prevederilor Legii nr. 554/2004 ( iar pe cale de consecinţă nu poate fi anulată pe calea contenciosului administrativ), urmare a refuzului nejustificat al pârâtei emis cu exces de putere, manifestat în adresa nr. x-10059; x/1 din 26 ianuarie 2015, să fie obligată pârâta, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 554/2004, la plata ajutorului de stat cuvenit reclamantelor raportat la anul 2007, în cuantum de 43.918,80 RON.

Cu cheltuieli de judecată.

Prin modificarea cererii de chemare în judecată, reclamantele au solicitat introducerea în cauză a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în calitate de organ ierarhic superior al pârâtului CRSC Braşov, de ordonator principal de credite şi de autoritate centrală în domeniul silviculturii şi obligarea în solidar a celor doi pârâţi la plata ajutorului de stat pentru anul 2007, cu dobândă şi cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

2.1. Prin Sentinţa nr. 823 din data de 15 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Mureş.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată şi modificată la 12 mai 2015 de reclamantele C., A. şi B., toate prin mandatar D., în contradictoriu cu pârâţii Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Braşov (fostul ITRSV Braşov) şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II a din Legea nr. 554/2004, tribunalul a considerat că dreptul invocat de către reclamante este recunoscut de art. 97 din Legea nr. 47/2008, iar obligaţia corelativă ii revine statului prin autoritatea publică centrală.

2.2. Prin Sentinţa nr. 120 din data de 17 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Târgu-Mureş.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Târgu-Mureş şi Tribunalul Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal.

A fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi trimisă cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării prezentului conflict de competenţă.

S-a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea unui act administrativ emis de către o autoritate publică locală ITRSV Braşov, act interpretat de către reclamante ca fiind un refuz nejustificat al pârâtului la solicitările reclamantelor de întocmire a decontului şi de acordare a compensaţiilor aferente anului 2007.

A considerat curtea de apel că prin introducerea în judecată prin precizarea la acţiune şi a MMAP - organ ierarhic superior al Gărzii Forestiere Braşov şi autoritate publică centrală în materia silviculturii, nu se schimbă cu nimic competenţa, întrucât actul administrativ atacat nu emană de la această autoritate.

Doar urmare a admiterii cererii de anulare a actului administrativ, şi ca o consecinţă a acestei anulări, MMAP ar putea fi obligat în solidar la plata sumelor solicitate în calitatea sa de ordonator principal de credite.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel cum rezultă din înscrisurile din dosarul cauzei, reclamantele prin cererea precizată, au solicitat în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Braşov, Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Braşov şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, contravaloarea ajutoarelor de stat destinate proprietarilor de păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în zona/tipul funcţional T2, ca urmare a restricţiilor prevăzute în amenajamentele silvice şi în studiile sumare de amenajare, conform prevederilor H.G. nr. 333 din 21 aprilie 2005, aferente anului 2007, în cuantum de 43.918,80 de RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În raport de dispoziţiile legale citate, competenţa materială de soluţionare a cauzelor de către instanţele de contencios administrativ se stabileşte în raport de două criterii şi anume: al rangului organului emitent/autorităţii publice, respectiv criteriul valoric care priveşte taxele şi impozitele, contribuţiile, datoriile vamale, precum şi accesorii ale acestora.

În cauză, după cum se constată, sumele solicitate ca despăgubiri nu se încadrează în categoria taxelor, impozitelor, contribuţiilor, datoriilor vamale, precum şi accesorii ale acestora.

Acţiunea formulată vizează refuzul autorităţilor publice pârâte de acordare a despăgubirilor solicitate de reclamant, astfel că se va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în raport de criteriul rangului autorităţii publice pârâte implicată în raportul juridic administrativ.

În cauză, potrivit dispoziţiilor H.G. nr. 861/2009, Ministerului Mediului şi Pădurilor îi revin, în principal, atribuţii în ceea ce priveşte problema acordării compensaţiilor reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice.

Întrucât Ministerul Mediului şi Pădurilor se încadrează în categoria autorităţilor publice centrale, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, rezultă că se va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei în raport de rangul autorităţii publice.

Astfel, competenţa de soluţionare a cauzei de faţă revine Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantele C., A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Garda Forestieră Braşov, Comisariatul de Regim Silvic şi Cinegetic Braşov şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în favoarea Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 martie 2016.

Procesat de GGC - MM